Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

tudor-vladimirescuOastea de temut a lui Tudor Vladimirescu era formată din panduri proveniți, în cea mai mare parte, din vajnicii bărbați din Gorj și Mehedinți. Mai târziu, pe structura oastei pandurilor s-a format armata și miliția naţională.

Pandurii au intrat în memoria publică încă din secolul al XVIII-lea din momentul stăpânirii austriece asupra Olteniei. Cei mai mulţi dintre panduri proveneau din judeţele Gorj şi Mehedinţi. Oastea de panduri se ocupa cu activităţi oficiale, cum ar fi de poliţie sau păzeau graniţele. Pandurii erau bine antrenaţi. „Deveniţi importanţi din punct de vedere militar în a doua parte a secolului al XVIII-lea, pandurii aveau atribuţii de poliţie şi grăniceri, zona lor de recrutare predilectă fiind Oltenia rurală, cu precădere judeţele Gorj şi Mehedinţi. Potrivit mărturiilor de epocă, erau organizaţi pe batalioane, iar acestea în căpitănii. Ofiţerii erau recrutaţi numai din rândurile pandurilor, între ei existând şi o adevărată tradiţie de familie. Instrucţia se făcea în tabere speciale, timp de şase luni“, arată istoricul gorjean Cornel Șomâcu.

Pandurii, în războiul ruso-turc

În timpul războiului ruso-turc, oastea de panduri ajunsese la 3000 de luptători. „Pandurii au slujit cu rezultate foarte bune armata rusă în războiul cu turcii din 1806-1812, de aici importanţa lor în planurile ruseşti din războiul ruso-turc din 1828-1829. Cu acest prilej au fost reorganizaţi pandurii «din cauza priceperii lor în mânuirea puştii», ca să slujească în avanposturi la apărarea întăririlor făcute pe malul stâng al fluviului. Pentru acest din urmă război, s-au format cu ei patru batalioane de infanterie, fiecare cu patru companii, iar compania de 100 oameni, cu 10 caporali, un locotenent şi un căpitan, toţi cu solde şi scutiţi de dări“, menţionează Cornel Şomâcu.

Miliţia naţională a fost formată pe structura pandurilor

Miliţia naţională a fost înfiinţată pe structura oastei de panduri de către generalul rus Pavel Kisseleff, guvernator al Principatelor în timpul ocupaţiei ruse din perioada 1829-1834. „Acesta a înfiinţat încă din aprilie 1830 un comitet compus din generalul Starov, inspector general al oştirii, spătarul Alexandru Ghica, viitorul domn, colonelul Ment şi locotenent-colonelul Ion Odobescu aflat încă în serviciul rusesc. Potrivit unui proiect de lege, înfăţişat încă de atunci divanurilor, se anunţa formarea a şase batalioane infanterie şi şase escadroane cavalerie în Muntenia, două batalioane şi două escadroane în Moldova. În Muntenia, nucleul noii oştiri îl vor forma şase batalioane de voluntari panduri, cu căpeteniile lor, în fruntea cărora era polcovnicul Ion Solomon, cel care va intra într-un conflict de lungă durată cu Gheorghe Magheru. Potrivit lui Ion C. Filitti, apariţia primelor uniforme, în mai 1830, la Craiova, a stârnit un mare entuziasm“, precizează istoricul.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.