Stejari este o comună cu adânci rădăcini înfipte în timp, cu sate pline de obiceiuri și tradiții care încă se păstrează, cu gospodine ce știu să facă mâncăruri atât de gustoase încât, o dată ce le guști, nu le mai uiți! Profesoara pensionară Elena Motorga, alături de fiicele și soțul său, a realizat, după o îndelungată muncă de documentare, monografia comunei Stejari, volum în care am găsit informațiile pe care le vom prezenta în acest articol. Elena Motorga este o femeie care s-a implicat de-a lungul vieții sale în viața comunității, a organizat ani la rând un important simpozion pe teme extrem de interesante și a fost mereu interesată să afle cât mai multe informații posibile despre comuna în care s-a născut și a trăit mereu.
Elena Motorga a petrecut o viață la catedră și și-a învățat elevii să iubească, întâi de toate, țara și locurile natale. A fost profesoară de istorie, așa că ideea realizării monografiei comunei Stejari i-a venit firesc. Alături de fiicele sale și de soțul său, profesoara Elena Motorga a adunat informațiile pe care, mai apoi, le-a pus cap la cap și le-a inclus în „Stejari, comună nouă cu rădăcini străvechi. Studiu monografic”, volum care a fost tipărit în 2014.
Dacă vă întrebați de unde vine numele pe care îl poartă comuna, trebuie să știți că în urmă cu multe secole pe plaiurile comunei Stejari existau sute de stejari. Din păcate, nu mulți au rezistat trecerii timpului sau poate chiar ignoranței oamenilor, așa că astăzi mai sunt doar câțiva, unii având de peste 700 de ani. În urmă cu zeci de ani, erau şase în vegetaţie acum mai sunt doar trei, care sunt ocrotiţi şi protejaţi de lege.
Localnicii au înțeles că acești copaci sunt importanți, așa că acum îi protejează și ei și se mândresc că pe meleagurile lor sunt asemenea impunători arbori. Unele dintre satele acestei comune au fost atestate încă din secolul XVI.
„Arheologii au descoperit la Stejari ceramică dacică, dinari romani, așezări dacice de acum 2.000 de ani. Mărturii scrise despre locurile și satele comunei Stejari apar la 1540 și după aceea.
Comuna a luat naştere prin reorganizarea celor trei comune Piscoiu, Cordeşti şi Baloşani în anul 1968, când s-a ales denumirea de Stejari”, a declarat profesorul pensionar Elena Motorga.
Dovezi arheologice de pe vremea dacilor și nu numai
Sătenii au descoperit, cu mulți ani în urmă, în câteva puncte de pe raza comunei, ceramică dacică şi chirpici dacic, chiar un dinar roman din epoca de argint, din epoca republicană, în zona Mormintele. Aşezări dacice au fost încă de acum 2.000 de ani pe această vale, spun și reprezentanții Muzeului Județean Gorj.
Din 1540 încep să apară diferite porunci domneşti judecăţi domneşti cu anumiţi proprietari din această zonă, iar cele mai vechi mărturii apar din satul Hurezi, actual Stejari, din satele Băceşti şi Piscoiu. Comuna de astăzi cuprinde şase sate: Băceşti, Baloşani, Dealul Leului, Stejari, Piscoiu şi Popeşti. În 2008, au avut loc săpături arheologice și la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, monument de patrimoniu.
Aici au fost descoperite oase umane de la înhumaţi, atât în interiorul, cât şi în exteriorul monumentului istoric, care au aparţinut membrilor comunităţii locale ce au trăit în această zonă în sec. al XVII – XIX-lea şi în cursul acestui veac.
„În acelaşi context arheologic au mai fost descoperite câteva monede, fragmente ceramice, materiale de construcţie, (cărămizi, cuie) un fragment de abajur pentru lumânări care aparţin celei de-a doua jumătăţi a sec. XVIII-lea. Biserica a fost refăcută în a doua parte a sec. al XVIII-lea posibil peste o altă biserică mai veche ce exista în sec. al XVII-lea”, a declarat Gheorghe Calotoiu, reprezentant al Muzeului Județean Gorj.
Ce să faceți dacă veniți la Stejari
Când ajungeți în comuna Stejari puteți vizita Biserica ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari – monument istoric, Stejarii seculari în satele Stejari, Popeşti, Piscoiu – monumente ale naturii. De asemenea, vă puteți distra pe cinste la Zilele comunei Stejari, 18-20 iulie sau la Festivalul folcloric „La Stejarul din Răscruce” (anul acesta a avut loc cea de a VIII-a, în 20 iulie 2016). An de an la Stejari este organizat festivalul folcloric denumit „La Stejarul din Răscruce“, la care participă formaţii din judeţ, dar şi din judeţele vecine şi în cadrul căruia, în afară de parada portului popular, se organizează expoziţii de creaţie şi cultură populară.
Concursul folcloric se desfăşoară pe mai multe secţiuni: solişti vocali, solişti instrumentişti, dansuri populare şi tarafuri tradiţionale. Vă puteți distra și la Bâlciul anual de Sfântul Ilie – 20 iulie, unde participă chiar și meșteri populari.
În monografia comunei Stejari, scrisă de profesorul Motorga, este amintit faptul că aici au trăit, de-a lungul anilor, foarte mulți meseriași și meșteri: tâmplarii au contribuit la conturarea și păstrarea stilului gorjenesc al caselor.
Apoi sunt amintiți rotarii-ei făceau roți de lemn pentru care și șarete. Fierarii confecționau și ascuțeau uneltele folosite în gospodărie și în agricultură, făceau potcoavele pentru cai și boi. Puține persoane mai practică aceste meserii în ziua de astăzi.
1 Comment