Iubire nemăsurată ne-a arătat Dumnezeu nouă, teleormănenilor, dăruindu-ne o pădure cu…bujori. Da, o pădure care se întinde pe 71 hectare, Pădurea Troianul, devenită arie protejată de interes național, situată pe teritoriul comunei Troianul, din județul Teleorman. A fost declarată rezervație naturală în anul 2004, pentru protejarea bujorului românesc, specie amenințată cu dispariția. Aici, bujorul românesc înflorește spre a ne încânta, dăruindu-ne splendoare timp de două săptămâni.
După primii pași în pădure, în fața ochilor apare primul bujor. După alți câțiva pași, apar încă doi-trei. Apoi, grupați, patru-cinci. Înaintarea în pădure produce miracolul: în stânga și-n dreapta apar tot mai mulți.
Un covor de bujori în fața ochilor mirați, care exprimă încântarea fără margini, ce pune stăpânire pe sufletul aceluia care a avut buna inspirație să-și dăruiască o plimbare în Pădurea Troianul. Este o senzație unică, imposibil de redat în cuvinte, care devin, brusc, în fața covorului de flori, mult prea sărace pentru a exprima frumusețea exploziei de flori care se revarsă printre verdele din preajmă.
Într-o alăturare pe care n-ai fi crezut-o, dacă n-ai fi văzut-o, bujorii cresc sub copacii înalți, sfidând orice regulă și demonstrând, încă o dată, că avem multe de învățat de la natură, inclusiv toleranța.
Copacii, înălțându-se spre albastrul cerului, viguroși și drepți, adăpostesc între tulpinele lor, acoperite de mușchi, planta atât de rară în alte părți și atât de prezentă aici, încât ai senzația că este ireal ceea ce ochii văd. Boboci, în plină floare sau cu două-trei petale căzute, bujorii dau pădurii un farmec aparte, transformând-o într-o mare grădină, în care verdele crud al începutului de mai este marcat de roșul bujorului românesc, care a sfidat timpul pentru a dăinui aici, în Teleorman.
Și pentru ca totul să fie perfect, în timp ce calci cu grijă, zumzetul albinelor mângâie plăcut auzul, iar ochii sunt fascinați, sufletul mulțumindu-i Cerului pentru minunea pe care o trăiește. În comuna Troianul, oamenii locului, recunoscători pentru frumosul dăruit, au Sărbătoarea Bujorului, marcată la jumătatea lunii mai. Nu se putea trece peste o astfel de realitate aproape de limita fabulosului, fără să se arate recunoștința.
Cum am coborât din mașina care ne-a dus către locul de vis, două localnice ne-au atras atenția: „Să nu rupeți nicio floare! Este păcat!”.
I-am mulțumit din nou Creatorului pentru că există frumos în flori și-n oameni.
