Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

627x0Arheologii Muzeului „Alexandru Ștefulescu” Târgu-Jiu au continuat săpăturile la Stoina, acolo unde a fost depistată o cetate dacică. Specialiștii muzeului, alături de reprezentanți ai Institutului de Arheologie din București, au tras o primă concluzie referitoare la degradarea vestigiilor care au fost găsite la Păișani, stabilind că deteriorarea rămășițelor găsite a fost cauzată și de lucrările agricole efectuate după al Doilea Război Mondial.

Specialiștii au stabilit că respectiva cetate dacică a existat acum mai bine de 2500 de ani. În prezent, s-a stabilit ca săpăturile să fie extinse. „Cercetările s-au extins prin două noi secţiuni în spaţiul închis de cele două fortificaţii. Depunerea arheologică evidenţiată în acestea două este modestă, în cea mai mare parte fiind deranjată de lucrările agricole de după cel de-al Doilea Război Mondial. În schimb, în secţiunea începută în 2015 şi epuizată în această vară, colectivul de cercetare a adus la lumină vestigiile fortificaţiei compuse din materiale arse anterior asamblării lor în cadrul acestei structuri. Aceasta constă din cărămizi şi pământ argilos, fiecare din acestea arse la roşu. Cărămizile erau dispuse perpendicular pe axul fortificaţiei, dar este greu de apreciat cu siguranţă care era aliniamentul acestora. Pe de-o parte, fortificaţia pare să fi fost destul de efemeră după ce a fost erijată, lipsită fiind de un liant propriu-zis care să ţină cărămizile pe loc, pe de altă parte, lucrările agricole ulterioare au contribuit la răvăşirea ei. Oricum, maniera de a concepe şi realiza această fortificaţie rămâne de mare interes şi ar trebui plasată în timp după mijlocul sec. IV a.Chr.”, au transmis reprezentanții Muzeului Județean Gorj.

Printre vestigiile depistate au fost identificate și resturi de faună domestică și sălbatică, specialiștii stabilind că acestea fac parte, cel mai probabil, din ritualul de întemeiere a cetății. „O atenţie specială a fost acordată, la baza fortificaţiei, unui strat de argilă verzuie, amenajat ca atare de constructori, în care au fost depuse şi abandonate cantităţi mari de ceramică spartă, o parte din forme putând fi reconstituite. Alături de ceramică se găseşte, de asemenea, o cantitate semnificativă de resturi de faună domestică şi sălbatică, toate acestea făcând foarte probabil parte dintr-un ritual de întemeiere a fortificaţiei respective. Rămâne de remarcat că setul de forme ceramice este contemporan şi că o publicare extinsă a acesteia va putea constitui în viitor un reper de mare utilitate pentru olăria getică din a doua jumătate a sec. IV a.Chr.”, au mai comunicat reprezentanții Muzeului Județean Gorj.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.