Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

În 1922, familia Gheorghe și Ioana Săvescu au început construcția imobilului care a rămas peste ani o adevărată bijuterie arhitectonică. Este creația arhitecturală a celebrului Iulius Doppelreiter, iar autoritățile au inclus-o în patrimoniul cultural de interes local. Din 1964, în Casa Săvescu funcționează Biblioteca Județeană „Christian Tell”.

3 biblioteca-christian-tell

Gheorghe Săvescu a fost unul dintre gospodarii de frunte ai județului Gorj, provenit dintr-o familie înstărită, dar muncitoare, care deținea importante suprafețe de teren la Cărbunești, Ștefănești, Cojani, dar și la Bengești. După ce s-a căsătorit, Gheorghe Săvescu a încercat să înființeze o mică bancă, dar afacerea nu a mers. A participat la Primul Război Mondial, a fost decorat pentru fapte de vitejie, iar în 1922 a cumpărat, alături de soția sa, terenul pe care și-a au construit casa. Așa începe povestea acestui edificiu! Din volumul „Târgu-Jiu. Case. Oameni, Destine” al magistratului Ion Duguleanu (semnat alături de colaboratorii săi n.red.) aflăm că în 1928 construcția casei proiectate de arhitectul Iulius Doppelreiter era gata. Casa Săvescu este considerată și în prezent una dintre bijuteriile arhitectonice ale municipiului Târgu Jiu. „Casa are o fundație din bolovani de râu, este zidită din cărămidă. Șarpanta acoperișului este din lemn de stejar tăiat din zona Cărbuneștiului, învelitoarea este din țiglă. După 1989, spre răsărit i s-a adăugat încă un corp, care se încadrează în stilul arhitectural inițial. Casa Săvescu are două nivele. (…) Ferestrele casei sunt înguste și înalte, cele de la etaj au deasupra lor un brâu de casete și mici semicoloane. Toate camerele erau pardosite cu stejar. (…) În 1950, clădirea a fost naționalizată. Familia Săvescu a rămas aici în calitate de chiriașă, soțul a fost întemnițat de comuniști, iar până la urmă soția și fiica au fost mutate”, scria magistratul Ion Duguleanu în volumul din 2007 al operei mai sus amintite. Din păcate, Gheorghe Săvescu a fost închis vreme de opt ani în lagărele comuniste.

Casa Săvescu, sediu pentru primăria orașului

 bibliotell

După procesul de naționalizare din 1950, în casa familiei Săvescu a funcționat, pentru o scurtă perioadă de timp, sediul Primăriei Târgu Jiu. „Primăria Târgu-Jiu a funcţionat în localul propriu până în anul 1957, când a început peregrinarea şi anume: 1957-1958 – în clădirea actuală a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” cu unele compartimente într-o casă din strada Olteniţei;  1958-1960 – în localul Muzeului Judeţean «Alexandru Ştefulescu», apoi Casa Culcer din strada Tudor Vladimirescu, ulterior demolată, care se afla pe actualul amplasament al Tribunalului Gorj, cu unele compartimente în Casa Bâca de pe strada Traian, vis-a-vis de Casa Gănescu (în prezent demolată), parţial în casa din strada Olteniţa (dar acesta este un subiect ce va fi tratat în viitorul apropiat pe site-ul Cult-ura n.red,)”, potrivit datelor obținute de la Primăria Târgu Jiu. Câțiva ani, în Casa Săvescu a funcționat și Comitetul Orășenesc de Cultură Târgu-Jiu.

20170130_195836 20170130_195858

Biblioteca funcționează în această locație din 1964
1D

Anul 1964 a marcat începutul pentru transformarea Casei Săvescu în sediu al Bibliotecii. Mai întâi, aici a funcționat Biblioteca Orașului Târgu Jiu, iar din 1968-Biblioteca Județeană Gorj. Din dorinţa lui Alexandru Christian Tell, nepotul generalului Christian Tell, astăzi există Biblioteca Județeană, de aceea îi și poartă numele. Nepotul generalului Tell a donat Primăriei Oraşului Târgu Jiu 3.000 de volume ce aparţinuseră familiei sale, cu scopul de a se organiza o bibliotecă. Angajarea primului bibliotecar a avut loc la 1 decembrie 1934. Fondului de carte iniţial i se adaugă şi alte donaţii importante de volume. „Începuturile activităţii bibliotecii publice gorjene sunt destul de dificile, sediul acesteia fiind deseori mutat până la momentul în care ajunge să fie stabilit în imobilul de pe Calea Eroilor la nr. 23 (Casa Săvescu), clădire monument istoric ridicată în 1928. Mulţi ani după înfiinţare continuă să fie bibliotecă orăşenească. (…) Actul de naştere al Bibliotecii Judeţene Gorj este Decizia nr. 50 din 19 februarie 1974 a Consiliului Popular Judeţean Gorj care prevede funcţionarea sa, ca structură judeţeană, începând cu 1 martie 1974. Titulatura de Biblioteca Judeţeană «Christian Tell» a fost dobândită prin Decizia 4/1992 a prefectului judeţului Gorj. Dezvoltarea permanentă a colecţiilor bibliotecii impun extinderea sediului din Calea Eroilor nr. 23. În anul 1994 a fost finalizată extinderea clădirii cu spaţii, generoase atunci, necesare pentru depozitul de carte al sălii de lectură la parter şi o sală de lectură spaţioasă la etaj (peste 50 de locuri). În acest spaţiu continuă să funcţioneze serviciile de consultare pe loc a documentelor, la sala de lectură Mihai Eminescu, alături de serviciile de împrumut la Secţia Beletristică şi Secţia Domenii”, scrie pe site-ul Bibliotecii Județene. Secţia pentru Copii şi Tineret, înfiinţată în 1986, a devenit în 2011 Filiala pentru Copii şi are un sediu propriu situat pe Bulevardul Republicii nr. 13 A. Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” a luat fiinţă în 1990 în casa pictorului Iosif Keber din strada 11 Iunie 1848 nr. 67.

2-1-300x200

Anul acesta, biblioteca va fi extinsă 

2

Anul acesta, Consiliul Judeţean Gorj va investi suma de peste 2,2 milioane de lei pentru reabilitarea şi extinderea Bibliotecii Judeţene. Licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare va avea loc pe 13 februarie. Potrivit reprezentanților CJ Gorj, lucrările de bază necesare pentru realizarea obiectivului de investiţie sunt: lucrări de deviere reţele utilităţi (electrice, telecomunicaţii), lucrări de arhitectură la corpul A şi corpul B, lucrări de structură la corpurile A şi B, instalaţie de detecţie şi avertizare incendiu, instalaţie de transmisie de date (internet), instalaţie de detecţie şi avertizare efracție, instalaţii sanitare, alimentare cu apă, canalizare menajeră, instalaţii termice, instalații electrice. Termenul de finalizare a investiției este de 20 de luni.

Distribuie:

2 Comments

  • Casa Săvescu, una dintre bijuteriile arhitectonice ale municipiului Târgu Jiu! O importantă instituție culturală are sediul aici - Gorj 24, 30 ianuarie 2017 @ 23:27 Răspunde

    […] Casa Săvescu, una dintre bijuteriile arhitectonice ale municipiului Târgu Jiu! O importantă insti… […]

  • Ion Albu, 9 mai 2017 @ 0:33 Răspunde

    Acum 3-4 ani, intr-o vizită la Tg.Jiu, am parcat în centru lângă zona pietonala.Dupa ce am închis mașina am ridicat ochii și am înghețat. Am văzut casa și deodată m-am au năpădit amintirile. Am revazut-o pe mama Nonica in camaruta din spatele casei primind-o pe mama și pe mine.Acolo ii permisesera comuniștii să stea cu chirie,in propria casă! Tata Gheorghita stătea fără chirie in închisoarea de la Aiud. Am vizitat-o de multe ori cu mama in acea camaruta. Ulterior au mutat-o intr-o o casuta dărăpănată undeva prin periferia orașului.Eram prea mic sa-mi amintesc unde. Îmi amintesc că era așa de dărăpănată că am căzut de multe ori printre scândurile din tinda și din camera. Ulterior după ce și-au au mai relaxat vremurile a primit o garsoniera intr-un bloc nou. Din păcate a căzut și a făcut o fractura de col femural care a tinut- o la pat 10 ani ,până a murit.Tata Gheorghita a făcut 7 ani de temniță ,dar la un an după eliberare a murit de tuberculoză, boala contactata in închisoarea.Pamantul pe care l-a iubit atât de mult nu l-a recuperat nimeni( după câte știu eu),nici macar fiica adoptivă,Polina.Au fost obligați să-l doneze statului. Au scăpat numai 2,5 ha pe care tata Gheorghita la cumpărat la ieșirea din închisoare și i l-a dat mamei mele.Mama, era fiica servitoarei cu care mama Nonica venise de la Turcinest,când de casatorise la Cojeni, si a fost crescuta că pe propria lor fiica.Erau oameni foarte modesti.Numai duminica umblau in toale nemțești,in restul săptămânii de îmbrăcau cu toale țărănești.Ce oameni! Ce destine! Sunt fericit că după ei a rămas ceva care sa le pomenească numele,casa de la Tg.Jiu. Dr.Ion Albu ,medic primar ortoped,doctor în științe medicale,. Focsani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.