Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

meminescu

Mihai Eminescu a petrecut, în vara anului 1878, o vacanță de neuitat în Florești, localitatea aflată la granița dintre județele Gorj și Dolj, la moșia familiei Mandrea. Marele poet trecea printr-o perioadă dificilă. Lucra în redacția ziarului „Timpul“ și reușise să schimbe orientarea publicației în favoarea țărănimii și mult mai critică față de clasa politică. Din acest motiv se dorea înlăturarea sa din conducerea ziarului. Eminescu era supus la tot felul de presiuni. La toate acestea s-a mai adăugat și un proces deschis împotriva sa de către biblioteca din Iași pe care o condusese, dar a fost apărat cu succes de Nicolae Mandrea și nu a avut de suferit. 

Pentru a-și găsi liniștea și inspirația, familia Mandrea, care deținea un conac și o frumoasă moșie în Florești, l-a invitat pe Eminescu să petreacă vacanța de vară în acest loc din Gorj.  „Data sosirii lui Eminescu la Florești ar fi în jurul zilei de 10 iunie 1878, iar a plecării, luna septembrie sau octombrie. El a călătorit cu trenul, coborând în stația CFR Filiași, după care cu olacul s-a îndreptat spre Florești. (…) Fiind cunoscut și apreciat de toți românii de pretutindeni ca un mare poet, a fost bine primit de autoritățile comunale și intelectualii satului: preotul Dumitru Duțescu și dascălul Ioanu Vulpianu. A fost găzduit la conac unde, simțindu-se bine, poetul a dobândit liniștea necesară creației literare“, arată profesorul Vasile Bobocescu.

Peisajul moșiei unde își petrecea vacanța era unul deosebit, având aproape Pădurea Arpadia, Câmpul Cerbului și zăvoiul râului Gilort, unde se răcorea în vara anului 1878. Și sentimentele de iubire pe care le-a nutrit față de fata preotului, dar și pentru Zoe Mandrea, soția juristului, i-au alimentat inspirația poetului.

Poeziile „O rămâi“ și „Fiind băiet păduri cutreieram“ s-au născut la Florești

Vasile Bobocescu susține că Mihai Eminescu a creat 15 poezii în timpul vacanței de la Florești, printre creațiile sale numărându-se: „Pajul Cupidon“, „O rămâi“, „Pe aceeași ulicioară“, „De câte ori, iubito“, „Rugăciunea unui dac“, „Fiind băiet păduri cutreieram“, și „Atât de fragedă“. Și poezia „Freamăt de codru“ ar fi inspirată tot din perioada petrecută la Florești. „Am trecut și eu peste câteva săptămâni și eu pe la Florești și l-am găsit acolo sănătos tun și în voie bună. Era numai la conacul moșiei, singur, adecă în foarte bună societate“, arată Ion Slavici.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.