„Aici a fost cândva o apă”, prima expoziție a proiectului Artă și Antropologie, își propune să adune laolaltă rezultatele celor patru săptămâni de rezidență interdisciplinară din satul Luncavița, Dobrogea. Rezidența Artă și Antropologie, primul proiect de acest gen desfășurat în zona Dobrogei de Nord, a adus peste vară, împreună, artiști și antropologi într-un demers complex de cercetare interdisciplinară a fostelor zone inundabile ale Dunării aflate în acest areal.
Expoziția construiește un spațiu laborator în care procesele de cercetare artistică și antropologică se desfășoară simultan. Cele două metode de investigare țes poveștile strânse de-a lungul verii de la locuitorii din zonă, recuperează realități pierdute și imaginează o stare a locului într-un timp prezent. Din arealul zonei sunt sustrase urme ale interacțiunii dintre oameni și natură, simboluri cu potențial de resemantizare și ipostaze socio-culturale susceptibile de a trasa împrejurimile comunității.
Pește, stupi, baltă, apă, papură, Dunăre, plaur sunt cuvinte care ne-au stat pe buze mai bine de o luna, în discuțiile dintre noi dar și în cele cu localnicii, ca o incantație care speram să ne ajute să pătrundem mai repede în universul apei care nu mai este. Nu am căutat un univers pierdut al apei ci mai degrabă urmele acestuia, insule ale rezistenței lui și, în egală măsură, concretul palpabil al prezentului transformat de supraviețuire.
AICI A FOST CÂNDVA O APĂ – expoziție laborator
13.09 – 24.09.2023, Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu
Alexandra Boaru, Alexandra Moț, Alexandru Vârtej, Andreea Pielescu, Lena Ciobanu, Maria Trifon, Matei Emanuel, Petra Maria, Raluca R. Gorgos
Mentori : Maria Mandea, Monica Stroe, Bogdan Iancu
Coordonator proiect: Dana Pârvulescu
„Aici era o baltă. O baltă care aproviziona cu pește și Bucureștiul. Dar, cu timpul, prin 86-87, s-a îndiguit. Ceaușescu, cu suprafața de teren arabil, a îndiguit. Dar, daca s-a îndiguit, în loc să lase ce trebuiește și cum a lăsat-o bunul Dumnezeu pe balta asta să hrănească toata lumea, plus ecosistemul care se producea aici, că era a doua Deltă, ni s-a luat. Și acum, vedeți, este piatră, șosea. Pe unde mergea barca, merge mașina.”
