Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Marele sculptor Constantin Brâncuși se exprima cu dificultate în limba română, dar într-un mod admirabil în franceză și chiar germană. Petre Pandrea, profesorul care l-a cunoscut foarte bine pe Brâncuși și a petrecut mult timp în compania acestuia, a spus în volumul „Brâncuşi -Amintiri şi exegeze” că Titanul de la Hobița a deprins limba germană de la profesorul său, Vladimir Hegel, dar, în special, de la fiica acestuia, care i-a fost logodnică. „La Bucureşti a descoperit limba germană cultă. (…) A lucrat patru ani la cursurile şi în atelierul profesorului său favorit,Vladimir Hegel. Între 22 şi 26 de ani, o personalitate de învăţăcel este în plină efervescenţă şi formaţie. Profesorul Hegel a avut o fiică. Iubire febrilă şi logodnă prelungită, ca la nemţi, care durează cu anii pentru a se cunoaşte, pentru a se verifica şi a se interdevora. Erosul a intervenit plenitudinar, aşa cum nu se cunoaşte la poporul român, unde erotica plină începe în noaptea nunţii. Aşa era pe acele vremuri. Timp de patru ani, Costache Brâncuşi a fost logodnicul-mire al fiicei lui Hegel. A căpătat un limbaj nou şi alt stil de viaţă. Stilul şi limbajul sunt decisive la artişti”.

Brâncuși ajunsese să gândească în germană

Petre Pandrea susține că Brâncuși nu mai gândea în românește chiar dinainte de plecarea din țară: „Limbajul este grava problemă a artistului. Se gândeşte în cuvinte. Brâncuşi nu mai gândea româneşte cam din anul 1900, înainte de plecarea din ţara sa, ci în nemţeşte. Această tragedie a oralităţii a fost greşit interpretată de o serie din contemporanii săi români. Pentru un dăltuitor, cuvintele nu sunt esenţiale, dar nici neglijabile. Am rămas puţini români, care să-l fi cunoscut pe Brâncuşi şi care pot aduce testimonii autentice şi în această grea problemă a compatriotului nostru”.

Brâncuși, catalogat drept un „cioban al Carpaţilor”

Unii literați l-au considerat pe Brâncuși drept un incult, prin prisma modului de a se exprima în limba română. Ionel Jianu l-a prezentat pe Brâncuşi ca pe un „cioban al Carpaţilor”, un om lipsit de cultură înaltă şi teoretică. V.G Paleolog şi Petru Comarnescu au susţinut şi ei această idee. Petre Pandrea consideră că aceștia s-au înșelat pentru că au vorbit cu Brâncuși doar în limba română: „Când l-am cunoscut pe Brâncuşi, l-am socotit profesor de estetică şi nu am vorbit decât rareori în sub-dialectul nostru oltean sau în limba română cultivată. Am observat că se exprima cu dificultăţi, cu ocoluri şi împopistrat în limba natală. Am dat-o iute pe franţuzeşte, o limbă pe care o stăpâneam binişor de la monsieur Pierre Grimm cam de la 11 ani, cu lecturi intense până la 24 de ani în această limbă, plus conversaţie de trei ani în Bucureşti la o familie română franţuzită. Spre surpriza mea, Brâncuşi înţelegea perfect limba germană şi se exprima cu multă uşurinţă. Eu soseam de la Universitatea Berlinului. Audiasem prelegeri de estetică la Max Dessori, Arthur Liebert şi la existenţialistul catolic –călugăr Romano Guardini. Primele convorbiri s-au înfiripat despre estetică. Nu am mai vorbit româneşte, ci franţuzeşte şi nemţeşte. Timp de zece ani, la întâlnirile noastre cu îndelungatele dispute, limba vulgară sau cultivată română forma o proporţie de 20%. V.G Paleolog, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, G. Oprescu şi D. Gusti vorbeau cu Brâncuşi exclusiv în limba română. Aceşti trei intelectuali l-au taxat volens-nolens pe Brâncuşi ca pe un oltean totalmente incult, un cioban carpatin cu mentalitate de grăjdar şi oborean”.

Brâncuşi era capabil să poarte dezbateri la un nivel superior cu intelectuali de marcă, dar în limba franceză. „Cred că Brâncuşi nu a cunoscut niciodată limba română literară şi cultivată în pronunţie şi în retorică. (…) În limba franceză, ca limbaj înalt, Constantin Brâncuşi ar fi putut rivaliza, în opinia mea, cu Nicolae Titulescu, alt franco-român, foarte naţional în fibră şi realizări. În problemele de estetică, sculptorul Brâncuşi ar fi putut ţine piept lui Titu Maiorescu, dar nu în limba română, ci în limba franceză”, mai arată Petre Pandrea.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.