Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare 19 martie – Ziua pașaportului românesc. 110 ani de evoluție și performanță pentru cetățeni, alături de cetățeni”. Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Pașaportului Românesc, 19 martie, și a aniversării a 110 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”.

De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente.

În 1912, regele Carol I a promulgat prima lege modernă ce se referea la pașapoarte

În fiecare an, la 19 martie, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc. Este data la care, acum 110 ani, în 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”.

Potrivit acesteia, Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.

Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic.

Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.

Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 174 de țări, situându-se pe locul 16 pe scara internațională a mobilității.

„În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte «istorice».”

„În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte «istorice» , emise în perioada 1912 -1943, din timpul domniei lui Carol I și Mihai ai României. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951. O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție. Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.”, au precizat organizatorii expoziției temporare.

Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până pe 27 martie 2022.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.