Dumitru Pasăre este profesor de nai la Liceul de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, precum și la Facultățile de muzică din Craiova și Târgoviște. Naistul gorjean nu doar cântă la acest instrument tradițional, ci îl și confecționează. Și-a amenajat un mic atelier chiar pe acoperișul blocului în care locuiește, într-un pod. Dumitru Pasăre a „furat” meseria și de la maestrul Gheorghe Zamfir, cu care s-a aflat în relații foarte apropiate.
Reporter: De când ați început să confecționați naiuri?
Dumitru Pasăre: Pot spune că de la vârsta de șapte am început să confecționez într-un mod specific copilăriei instrumente muzicale. Mergeam cu animalele la păscut și făceam naiuri de câțiva centimetri din spicuri de grâu sau trestii.
Rep.: Cine a fost primul instructor de la care ați deprins tehnica de realizare a unui nai?
D.P.: Mentorul meu și prima persoană care m-a învățat cum să construiesc naiuri a fost Ștefan Popescu, profesorul de la Școala Populară de Artă din Târgu Jiu. El m-a introdus în tainele acestui meșteșug. Apoi, am plecat la facultate și l-am întâlnit pe maestrul Gheorghe Zamfir, care m-a șlefuit, având o experiență îndelungată de peste 50 de ani. A învățat multe lucruri noi din Franța cu privire la confecționarea tuburilor pe interior și exterior, suflul aerului, dinamica lui. Gheorghe Zamfir a învățat la rândul lui de la Fănică Luca, primul profesor de nai din România, care a avut o clasă de șapte naiști, printre care și maestrul Gheorghe Zamfir.
Rep.: A fost greu să deprindeți acest meșteșug?
D.P.: A fost extraordinar de greu să deprind tainele confecționării naiului, pentru că niciun instrument nu seamănă cu celălalt , pentru că mereu e nevoie de ceva în plus sau de ceva în minus, pentru că îmi doresc să ajung la perfecțiune.
Acordajul, cel mai dificil procedeu
Rep.: Care este cea mai dificilă etapă?
D.P.: Cea mai dificilă etapă este acordajul, pentru că în momentul în care se introduce ceara de albine în tub și începi să așezi acea ceară, se mai fisurează câte un tub și trebuie s-o iei toată munca de la capăt. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori acest lucru. Un instrument folosit ani de zile și-a format sunetul lui. În momentul în care s-a spart un tub și îl schimbi, imediat se modifică și sunetul, iar instrumentul nu mai poate fi folosit.
Din ce lemn se face naiul!
Rep.: Cum v-ați gândit să faceți modelul Coloanei lui Brâncuși pe nai?
D.P. Am văzut fel și fel de motive pe acest frumos instrument și m-am gândit să fac ceva autentic de la noi din Gorj. Așa am crezut de cuviință să fac Coloana marelui sculptor Constantin Brâncuși. Totul se face manual.
Rep.: Ce lemn este recomandat pentru confecționarea naiului?
D.P.: Lemnul este un bambus de topkin adus din China. Este cel mai bun material. Am mai lucrat și cu altele, dar acesta este cel mai bun. Sună cel mai bine.
Rep.: Ce materiale mai sunt folosite pentru confecționarea naiului?
D.P.: Printre materialele pe care le folosesc se numără mierea și propolisul. Prima dată, înainte de acordaj, se folosește propolis pentru că urmează drișcuiala în interiorul tubului. Are rol de a proteja bambusul de salivă, care conține sare și în timp poate să-l corodeze. Propolisul se întărește și nu dă voie salivei să atace lemnul. De aceea, atunci când se termină de cântat, instrumentul se lasă cu gura în jos.
Confecționează naiuri pe acoperișul blocului
Rep.:Ați amenajat un mic atelier pe acoperișul blocului, într-un fel de pod.
D.P.: Nu am avut spațiu și m-am gândit că trebuie să fiu foarte aproape de locuința unde trăiesc. A fost singura posibilitate. Nu am avut posibilitatea să închiriez un alt spațiu dintr-un salariu de dascăl.
Rep.: Cum e aici?
D.P.: Sunt condiții destul de grele de lucru, foarte mult praf.
