Alexandru V. Guță, gorjeanul care transformă banalul în artă! Viața l-a pus la grele încercări, dar tânărul este un luptător

Alexandru V. Guță, gorjeanul care transformă banalul în artă! Viața l-a pus la grele încercări, dar tânărul este un luptător

- in Interviuri, Romania civila, Slider
6846
0

În vârstă de numai 23 de ani, Alexandru are preocupări diferite față de alți tineri de  vârsta lui. Un visător incurabil, reușeste cu succes să surprindă frumosul cu obiectivul aparatului său de fotografiat și să transforme banalul în artă. Tânărul fotograf Alexandru Virgil Guță locuiește în Rovinari și a studiat la Colegiul Național „Spiru Haret”, iar apoi a terminat o școala Postliceală de stat, la Buzău. Din păcate, Alexandru nu a putut să meargă pe acest drum deoarece rinichii săi au început să nu mai funcționeze normal, iar acum tânărul este nevoit să suporte greutățile dializei, de trei ori pe săptămână. Deși nu are studii profesionale în domeniul fotografiei, pasiunea către această meserie l-a împins să o aprofundeze. A studiat singur tutoriale și a început  să fotografieze cu un telefon mobil, până a reușit să iși cumpere un aparat performant din propriile economii. Deși nu se recomandă ca fiind un om al cuvintelor,  Alexandru Guță se pricepe atât de bine să spună povești prin prisma aparatului său de fotografiat. Zicala „o poză face cât o mie de cuvinte”, nu pare deloc exagerată în cazul lui. Fotografiile tânărului rovinărean încântă privirile și te pun pe gânduri. Fiind de o modestie și de o simplitate rar întâlnită la tinerii din ziua de azi, Alexandru surprinde poveștile de dincolo de obiectivul camerei sale de fotografiat și le împărtășeste tuturor așa cum știe el cel mai bine.

Reporter: De unde pasiunea ta pentru fotografie? Mai sunt membri ai familiei care au această înclinație?

Alexandru V. Guță: Pasiunea aceasta o am de mic, pe când am observat alți oameni făcând poze pe la nunți. Am apucat să mă uit prin obiectivul unei camere și am știut că asta aș vrea să fac și eu. Mi s-a părut fabulos… Nu am pe nimeni care să fotografieze, însă părinții mei pictează.

Reporter: Mai ai alte pasiuni în afară de fotografiat?

A.V.G: Da, toate pasiunile de pe lumea asta! (râde) Am scris și am pictat, la un moment dat. Dar mă pasionează mult și sporturile extreme, motociclismul. Chiar vreau, în vara asta, să dau pentru categoria A, să-mi iau și motor; deși părinții mei nu mă prea susțin.

Rep: Ce îți place să surprinzi în fotografiile tale?

A.V.G: Inițial, am început să fotografiez peisaje, dar fiind pasionat de oameni, am continuat cu fotografierea lor, pe stradă. Mi s-a părut cam ciudat să fac lucrul ăsta, la început, și mi-a fost un pic cam teamă, dar m-am obișnuit.

Rep: Pe ce te bazezi când îți alegi modelele pe care să le fotografiezi?

A.V.G: Păi, îmi place foarte mult să surprind trupul, fizionomia femeii. Mă fascinează frumosul și cred că l-am moștenit pe tata în privința asta, deoarece și el are ochiul format și se pricepe atât de bine să picteze frumusețea femeii, trăsăturile frumoase…

Rep: Ce reprezintă A.V.G Photography și când ai început acest proiect?

A.V.G: A.V.G Photography este un proiect început acum doi ani și provine de la inițialele numelui meu. După ce am studiat câteva tutoriale și am urmărit câteva blog-uri ale fotografilor profesioniști, am decis că ar fi timpul să evoluez și eu și așa a luat naștere A.V.G. Photograpy.

Rep: În ce măsură te împiedică boala de care suferi să faci ceea ce îți place?

A.V.G: Cred că am ajuns la nivelul în care sunt întro rutină și nu mă mai deranjează decât atunci când mă simt rău și, practic, dorm ca să trec peste suferință. După ședința de dializă, sunt foarte obosit și dorm.

Rep; Cine te susține pe tot parcursul?

A.V.G: Eu sunt cel mai mare susținător al meu. Dar, bineînțeles, mai e și credința și părinții mei, cărora le mulțumesc nespus. Suntem oameni credincioși dintotdeauna și asta ne dă putere.

Rep: Ai fi făcut altceva dacă nu ai fi avut această boală?

A.V.G: Cred că da. După terminarea postlicealei, aș fi mers în Anglia și aș fi vrut să devin paramedic.

Rep: Ce așteptări ai de la acest proiect? Unde te vezi peste 5 ani?

A.V.G: De când m-am îmbolnăvit, nu-mi mai prea fac planuri. Boala asta m-a cam trezit la realitate și prefer să trăiesc în prezent. Vreau să fac în continuare ce fac acum și să le arăt oamenilor lumea din capul meu prin intermediul fotografiilor mele. Să le arăt „frumosul” din mintea mea. Cei care sunt interesați de munca mea, o pot vedea și pe pagina mea de facebook: Alexandru V. Guță.

Lăsați un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.