Arsenie Boca, cunoscut ca „Sfântul Ardealului”, a fost vânat de Securitate până la moartea sa în 1989. Acesta a fost turnat atât de străini, cât și de prieteni, fiind catalogat de regimul comunist drept „un mic burghez fără loc de muncă” și simpatizant legionar.
Dosarul său de urmărire, păstrat la CNSAS, documentează prigoana suferită. Arsenie Boca, pe numele său laic Zian Arsene Boca, a fost arestat și forțat să muncească pe șantierul Canalului, iar după 1944, a menținut legături cu legionarii.
În 1942, Securitatea a început să-l supravegheze, suspectându-l de tăinuirea legionarilor. Se spunea că va avea un rol important în viitorul țării.
CV-ul din dosarul de la Securitate
Fosta Securitate a realizat un portret al celui care influența mulți credincioși, amestecând informații despre viața sa cu presupuneri ale securiștilor despre legăturile sale cu legionarii. Aceasta a justificat deschiderea unui dosar de urmărire. Boca Zian Arsene, numit și Arsenie, a devenit călugăr în 1939. A fost hirotonisit diacon în 1936 și preot în 1941. În 1939, a mers în Grecia, la Sfântul Munte Athos, pentru a se pregăti pentru viața de călugăr.
A urmat școala primară și liceul la Brad, apoi a studiat la Academia Teologică din Sibiu și la Mitropolia de Arte Frumoase din București, pe care a absolvit-o în 1938. A început să studieze picturile bizantine pentru a deveni pictor bisericesc. După întoarcerea din Grecia, s-a călugărit la mănăstirea Sâmbăta din Făgăraș în 1939. În 1948, a ajuns la Prislop. Arsenie Boca era necăsătorit și a vândut averea părinților pentru a-și plăti studiile. Deși nu a fost parte din partide politice, avea legături strânse cu legionarii, inclusiv cu Petrescu Nicolae, liderul mișcării legionare după 23 August 1944.
Acuzat că a făcut la mănăstire cuib de legionari
De fapt, de ce era acuzat Arsenie Boca? Foştii securişti spuneau că, între 1949 şi 1950, părintele a găzduit la mănăstirea Prislop, din Hunedoara, pe Leonida Plămădeală, care fusese condamnat la şapte ani de închisoare pentru instigare. Deoarece nu l-a denunţat pe Leonida autorităţilor, Arsenie Boca a fost trimis să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră în primăvara lui 1951, întorcându-se în martie 1952.
O a doua acuzaţie împotriva lui, cunoscut ca „Duhovnicul Ardealului”, era că, după 23 august 1944, a avut contact cu membri ai mişcării legionare, precum Glatcov Grigore, un lăcătuş mecanic care a reorganizat mişcarea în regiunea Moreni în 1945. Se susţine că, în 1947, Glatcov a contactat părintele pentru a se spovedi. Totuşi, în dosarul lui Boca se menţionează că Glatcov se ascundea la Mănăstirea Sâmbăta, unde era vizitat de legionari, printre care Ioan Bologan şi Ioan Morea. De asemenea, se spune că înainte de 1944, Arsenie Boca avea legături cu legionarii din Făgăraş şi se ocupa de misticism religios.
Credincioşi instigaţi să ceară eliberarea duhovnicului
Tot ce s-a spus despre Arsenie Boca arată că el a avut legături cu Gogu Ioan din Haţeg, un fost membru important al mișcării legionare și agent veterinar. Gogu, împreună cu stareța mănăstirii Prislop, Julieta Constantinescu, au fost cei care au încercat să-l ajute pe Arsenie să scape de munca forțată de la Canal.
În dosarul păstrat de CNSAS se menționează că, în ianuarie 1952, stareța a mobilizat credincioșii pentru a-l ajuta pe Arsenie. Ea l-a trimis pe Gogu Ioan la București cu 10.000 de lei și o scrisoare pentru eliberarea lui. Cei doi l-au vizitat și pe Arsenie în timpul muncii sale forțate.
Maica stareță a scris la Patriarhie despre arestarea lui Arsenie, cerând ajutor pentru eliberarea lui. Ea subliniază importanța lui Arsenie pentru comunitatea creștină și îi cere Patriarhului să recunoască activitatea sa religioasă și impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mănăstirii și regiunii.
Măcuţa Zamfira, iubită, soţie sau soră?
Dar cine este stareţa şi cum a ajuns o femeie la o mănăstire de călugări? Julieta Constantinescu s-a născut în 1925, în Slobozia, şi a devenit măicuţa Zamfira la 24 de ani. În 1955, călugărul Antonie Plămădeală a povestit la un interogatoriu că Julieta venise din Bucureşti pentru a vizita Mănăstirea Prislop, dar a decis să rămână acolo.
Chiar dacă călugării i-au spus că nu este potrivit să stea cu ei, ea a refuzat să plece, ceea ce a dus la certuri între călugări. În final, Julieta a plecat din mănăstire, iar călugărul Arsenia Boca a fost supărat din cauza acestei situaţii.
Maica Zamfira a fost anchetată în acelaşi an de Procuratura din Timişoara, într-un dosar legat de Arsenie Boca, care era acuzat că nu l-a denunţat pe legionarul Nicolae Bordaşiu. Arsenie Boca a fost încarcerat până în 1956, trecând prin mai multe închisori. Într-un interogatoriu, el a vorbit despre un legionar care se ascundea.
Munca grea la Canal l-a făcut pe Arsenie Boca să se îndepărteze de practici religioase, dar Securitatea a observat că el a început din nou să participe la activităţi religioase, deşi nu mai organiza adunări mari.
Se menţionează şi de mănăstirea Agapia, unde tot mai mulţi credincioşi veneau pentru a căuta confort spiritual. „Pelerinii se prefăceau că s-au rătăcit şi luau legătura cu stareţa, care îi încuraja să creadă în Dumnezeu.“
Tăcerea lui Boca i-a năucit pe turnători
În 1959, Arsenie Boca și maica Zamfira au fost îndepărtați de la Mănăstirea Prislop și nu au mai avut voie să poarte hainele monahale. El a început să lucreze la atelierul de pictură al Patriarhiei.
În acea perioadă, părintele Arsenie Boca nu avea încredere în nimeni și nu vorbea cu nimeni, ceea ce făcea ca spionii să nu aibă informații de raportat. O notă informativă din 1965 spune că Arsenie Boca părea să ignore sursele și vorbea foarte puțin.
Se spune că Arsenie Boca și maica stareță au locuit împreună pentru o vreme. Dar era ceva între ei? Un document din dosar menționează că părintele a mers toamna trecută la Visii, unde se afla o persoană numită „Veronica”. Sursa povestește că el o învăța cum să scape de Securitate, sugerându-i să se căsătorească de formă, dar să trăiască ca frații. O altă sursă, Iulian, crede că părintele Arsenie Boca și maica Zamfira ar putea fi căsătoriți.
Despre Karl Marx şi unirea bisericilor
În 1968, părintele Arsenie Boca a fost găzduit de sora maicii Zamfira în satul Drăgănescu, lângă București. Acolo a început să picteze biserica, al cărei preot era Savin Bunescu, soțul surorii Zamfirei. În acea perioadă, Arsenie Boca nu mai purta haine monahale și, conform dosarului de Securitate, le-a spus cunoscuților că a citit o carte de Karl Marx.
Dosarul conține și opinia părintele Boca despre unirea bisericilor catolică și ortodoxă. El a spus că unirea nu a fost posibilă din cauza atitudinii catolicilor, în frunte cu papa, și a cerințelor grecilor.
Din 1977, Arsenie Boca s-a mutat la Sinaia, unde a murit în 1989, fiind îngrijit de maica Zamfira, care a fost alături de el timp de patru decenii. Maica Zamfira a murit în 2005 și a fost înmormântată la Mănăstirea Prislop, alături de părintele Arsenie Boca. În ciuda anilor de detenție, a proceselor false și a torturii pe care a suferit-o, nu s-a găsit nicio dovadă a legăturii lui cu Mișcarea Legionară sau a relației cu maica Zamfira.
Secretele vieţii marelui duhovnic al românilor
Arsenie Boca a devenit, în ultimii ani, o personalitate cunoscută în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop este vizitat săptămânal de mii de oameni care speră că rugăciunile lor acolo îi vor ajuta. Arsenie este considerat un mare duhovnic român — a fost ieromonah, teolog și pictor de biserici, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și mai târziu la Mănăstirea Prislop.
O copilărie grea
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, în satul Vaţa de Sus, în Munţii Zarandului. La naștere, a primit numele Zian Vălean. A fost fiul unui cizmar, Iosif, și al unei gospodine, Cristina. În copilărie, Arsenie a arătat o înclinație spre singurătate și religie. A relatat că a studiat la școala din Brad și a avut mereu o pasiune pentru subiecte precum religia și artele.
Adolescenţa dedicată studiului
Arsenie a fost un elev dedicat, având rezultate foarte bune la matematică, fizică, religie, desen și muzică. A terminat liceul în 1929 și a decis să studieze Teologia. S-a îndreptat spre viața monahală la sfârșitul anilor 1930, după ce a absolvit studiile teologice și pe cele de la Institutul de Arte Frumoase din București. În 1939, a fost trimis pe Muntele Athos pentru a se călugări.
Anii prigoanei comuniste
Arsenie Boca a fost arestat prima dată pe 17 iulie 1945, ca opozant al regimului comunist. După eliberare, a fost din nou arestat în 1948, acuzat că a ajutat luptătorii anticomuniști. A stat în detenție mai multe luni în anii 1950 și a fost exilat din Mănăstirea Prislop în 1959, unde nu i s-a mai permis să slujească.
