Marea Unire de la 1918 poate fi privită ca și un dosar, iar în acest document se află diverse cazuri ale responsabililor pentru întregirea statală și de neam de atunci. Iar cazul istoricului Ion Nistor, este doar o singură parte a unui dosar imens încă necercetat suficient.
Generația Marii Uniri îl are în frunte, printre alții, și pe istoricul Ion Nistor. Cu ajutorul documentelor, putem să ne dăm seama de destinul tragic al acestuia, voce a unei generații ilustre. Ion Nistor „doctor în drept și filosofie, licențiat în litere la Viena, titular este unul dintre vechii luptători români pentru anexiunea Bucovinei de Patria-Mamă. A făcut parte din comisiunea care a votat Unirea Bucovinei cu Vechiul Regat.” În acest fel era catalogat Ion Nistor în arhivele Securității.
Perspectiva față de unirea Bucovinei cu România, nu a fost întotdeauna unitară.
Activitatea sa politică din acest timp se concretizează în meritul realizării unirii Bucovinei cu România, prin Hotărârea Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918, care îi aparține în mare măsură, alături de contribuția fundamentală și a lui Iancu Flondor. Perspectiva față de unirea Bucovinei cu România, nu a fost întotdeauna unitară. Este de remarcat divergența ideologică între Ion Nistor și Iancu Flondor cu privire la această unire, luptă din care a triumfat modelul centralist, exprimat de istoric și ceilalți refugiați ardeleni și bucovineni, în care rostul reîntregirii naționale a fost pus pe seama regatului României ca unică soluție pentru subordonarea celorlalte provincii din fosta monarhie austriacă.
Iancu Flondor a fost exponentul curentului autonomist
Ion Nistor se pronunța pentru o integrare mai rapidă a Bucovinei la Regatul Român, fiind reprezentant al curentului centralist de factură liberală, iar Iancu Flondor a fost exponentul curentului autonomist, care se poziționase pe filiera unei integrări mai lente în cadrul structurilor similare. Lupta ideologică care s-a rezumat în sintagma „criza bucovineană”. Părerea Doinei Alexa este că odată cu istoriografia postdecembristă, s-a optat pentru maximizarea rolului lui Iancu Flondor în Unirea Bucovinei cu Regatul român, minimizându-se contribuția lui Ion Nistor la aceasta.
(Fragmente din articolul în curs de publicare “România la Centenar. Ion Nistor și destinul tragic al generației Marii Uniri”)
Foto: Iancu Flondor și generalul Zadik anunță votarea Unirii Bucovinei, 28 noiembrie 1918
Sursa foto: www.mvu.ro
@Muzeul Virtual al Unirii
