Gheorghe Adam, o somitate a lumii științifice internaționale, care își are originile în județul Gorj, a primit, ieri, titlul de „Cetățean de onoare“ al comunei Telești, acolo unde s-a născut. Fizicianul conduce cel mai important laborator al unui institut de cercetare nucleară din Rusia.
Gheorghe Adam este directorul adjunct al Laboratorului de Tehnologie Informațională din cadrul Institutului Unificat pentru Cercetare Nucleară din Dubna, regiunea Moscova. Acesta s-a întors, ieri, acasă în comuna Telești, după mulți ani, pentru a primi titlul de „Cetățean de onoare“ al localității în care s-a născut. Este considerat unul dintre cei mai mari specialiști carte activează în cadrul Institutului, la care România este membru fondator din anul 1956.
Gheorghe Adam este absolvent al Universității București. În anul 1977 a primit Premiul „Constantin Miculescu“ al Academiei Române, iar în anul 2011 „Diplomă de Onoare“ a Guvernului Regiunii Moscova. Are peste 200 de lucrări științifice publicate în străinătate.
„Este o remarcabilă personalitate în domeniul fizicii teoretice și fizicii computaționale. Este licențiat în Fizică, doctor în Științe, fiind considerat un reprezentant autentic al Almei Mater din țara noastră și străinătate. Discipol al înaintașilor săi și continuator al tradiției școlii de fizică teoretică și computațională a Institutului Central de Fizică din București, care i-au deschis orizonturi în lumea cunoașterii științifice prin noi abordări, dându-i strălucirea și recunoașterea binemeritată la nivel național și internațional.
Este o mare bucurie pentru mine să-mi aduc aminte momentul în care l-am cunoscut pe domnul profesor Adam. După mai mute întâlniri am constatat că suntem născuți în același județ .
Rămâne o datorie de onoare să mă gândesc în fiecare zi la locurile în care m-am născut, pentru care am o afecțiune deosebit. Dincolo de specialistul în fizică, rămâne un intelectual, personalitatea dânsului fiind una care transcede acest domeniu.
Ceea ce ne transmite domnia sa prin modestie, generozitate și bunătate este un model pe care putea să-l preia fiecare dintre noi“, a spus Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara, cel care a făcut propunerea ca Gheorghe Adam să fie desemnat Cetățean de onoare“.
„Satul natal a fost întotdeauna în mintea mea“
Gheorghe Adam a vorbit despre locul copilăriei sale și cum l-a marcat pe parcursul vieții sale, mai ales că cea mai mare parte a vieții a petrecut-o în afara țării: „Eu m-am simțit întotdeauna acasă, în România, iar satul natal a fost întotdeauna în mintea mea, indiferent unde am fost. Am avut mereu imaginea trăirilor din copilărie care m-au însoțit pretutindeni.
Dacă am revenit acum în satul natal după multă vreme a fost o întâmplare surprinzătoare care îmi arată că uneori săgeata timpului, care merge într-o direcție, se poate întoarce și în direcția opusă. Adică, cineva din generația nouă s-a gândit că există un om pe care îl cheamă Gheorghe Adam și satul de unde a plecat ar vrea să-i acorde o atenție. Sunt ani de zile de când nu am mai ajuns în Gorj.
Eu cu soția lucrăm la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare și majoritatea timpului îl petrecem acolo. De două ori pe an ajung în țară pentru contacte cu colegii români în vederea lămurii și netezirii unor probleme care apar în permanență. Poate că nu ajungeam nici acum în Gorj dacă domnul profesor Bunoiu nu îmi spunea că ar fi bine să vin și să cunosc și generația tânără a satului Telești. (…)
În noaptea asta mi s-au învolburat amintirile și am constatat că 60% din viața am petrecut-o în afara României și ultimii 14 ani i-am petrecut la Institutul Unificat.
A apărut o poziție de director adjunct de laborator pe care am câștigat-o prin concurs. După cinci ani ne-am hotărât să ne întoarcem acasă, dar colegii mi-au spus că acolo sunt mai necesar. Ca soldat conștiincios, am spus că dacă e nevoie rămânem. Am avut eu un mandat de director de laborator, după care soția mea a avut unul, după care au schimbat regulile și iar m-au numit pe mine director adjunct”.
Cel mai important laborator al institutului
Gheorghe Adam a precizat că laboratorul pe care-l conduce are cea mai mare importanță în cadrul institutului din Rusia: „Este laboratorul cheie din Institut, pentru că se face știință mare, care înseamnă proiecții mari, adică 90% cercetare de modelare matematică, de dezvoltare de metode, de algoritmi, de programe, pentru planificarea viitoarelor experimente, pentru planificarea intalațiilor, pentru controlul acestora.
Controlul se realizează cu câmpuri magnetice care trebuie să aibă cerințe de uniformitate care sunt extraordinar de riguroase. Trebuie să fie realizate, pentru că, altfel, se duce de râpă și devine o bombă. Controlul informației se face prin modelare matematică pentru a înțelege ce se așteaptă de la experimente. Este vorba de modelare matematică pentru a înțelege ce fac experimentele ca să adune date. (..)
Laboratorul de Tehnologie Informațională are rol foarte important pentru că trebuie să asigure forța de calcul, resursele de calcul necesare pentru rezolvarea tuturor problemelor care apar, care nu sunt puține și nu se pot rezolva cu o singură abordare“.
Modalitate de comportament propusă de renumitul fizician
Gheorghe Adam propune și o modalitate de comportament în cadrul societății, care se bazează pe experiența sa căpătată în străinătate:
„În anul 1974 am fost penultimul cercetător român care am primit permisiunea să meargă în Vest. Am mers un an de zile la Geneva, în Elveția, și școala de viață pe care am învățat-o acolo mi-a schimbat foarte mult percepția a ceea ce înseamnă să trăiești 100% cinstit. (…)
E important să realizezi în viață o modalitate de comportament prin care să nu ai niciodată procese de conștiință că l-ai nedreptățit pe unul sau pe altul. Eu știu că există oameni care nu își pun asemenea probleme de conștiință“.
Pericolele care pândesc omenirea
Gheorghe Adam consideră că omenirea are în față două mari pericole, care pot să ducă la sfârșitul lumii: „Nici de rachete sau de centrale nucleare nu-mi este teamă. Din punct de vedere al dezvoltării societății umane, al modului în care evoluează cercetarea științifică în lume sunt două pericole fundamentale.
Primul este legat de controlul genomului uman, al realizării unor exemplare umane cu proprietăți predefinite în care nimeni nu știe ce anume a fi creat. În dezvoltarea științei, preceptele morale, așa cum le-am învățat în copilărie și de care încă ne mai ținem, nu contează peste tot în lume. Acesta este unul din marile pericole.
Al doilea mare pericol este legat de dezvoltarea inteligenței artificiale, pentru că, în mod normal, va conduce, în urma acumulării unei capacități de gândire a roboților care sunt creați și a sistemelor de gândire, la concluzii care va depăși ca amploare capacitatea de analiză a creierului uman individual.
Probabil că viața mea nu va ajunge până acolo încât să văd acel moment de tranziție, deși acel moment nu este foarte îndepărtat. Sunt previziuni că între 2026 și 2064, inteligența artificială va avea atâtea predicții încât eu personal am mai mari temeri că inteligența artificială care va fi creată va mai considera că oamenii, ca atare, mai sunt buni la ceva.
Pur și simplu va considera că a realizat o nouă fomulă de existență și aceasta, așa cum omul de neanderthal a fost eliminat de omul de cro-magnon, va zice Homo Sapiens nu mai e interesant, nu mai e important. Acesta este pericolul foarte mare și acest pericolul va fi creat de oameni. Ca întotdeauna, oamenii nu au aceeași măsură morală a implicațiilor“.
1 Comment