Începutul ultimei luni a anului aduce pe scena operei din București un spectacol al Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess” (DescOperă La Traviata), conferințele operei (Scena Gândirii îl va avea ca invitat pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop), două titluri de operă (La Traviata de Giuseppe Verdi și Lohengrin de Richard Wagner) și un balet (Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski).
Luni, 4 decembrie, ora 18:30, Studioul Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess” propune publicului proiectul DescOperă La Traviata, o montare a celebrei capodopere verdiene, în regia lui Alexandru Nagy, alături de coregrafa Sandra Mavhima. Interpreții, soliști talentați ai Studioului, propun publicului tânăr o versiune modernă a producției, plină de viață și de pasiune.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Proiectul este finanțat de Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”, al Sectorului 5. Sponsori principali: Catena – farmacia inimii și Fundația Fildas Art. Sponsor: eColectare. Parteneri: InfoCons și Asociația MUZE.
Marți, 5 decembrie, ora 15:00, Opera Națională din București încheie ediția din 2023 a ciclului de conferințe Scena Gândirii cu un eveniment cu totul special, dedicat Zilei Naționale de 1 Decembrie, care îl va avea ca invitat pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop. Pe scena operei, profesorul Ioan-Aurel Pop va susține conferința Cum s-a construit România, în care va explora traseul care a condus la realizarea celui mai mare proiect de țară din istoria țării noastre: Marea Unire. Ce forțe au conturat destinul României pe scena istoriei europene? Cum au influențat marile mișcări europene și internaționale evoluția României și cum au reacționat românii la aceste mișcări externe? Care au fost personalitățile marcante și deciziile cruciale care au pavat drumul spre modernitate, independență și unire? Care au fost momentele de cotitură ce au schimbat cursul istoriei naționale? Iată numai câteva dintre întrebările care vor fi abordate în cadrul prelegerii susținute de președintele Academiei și, ulterior, într-un dialog cu Daniel Nica, moderatorul și organizatorul programului de conferințe. Ca de fiecare dată, prelegerea invitatului și dialogul cu organizatorul conferințelor vor fi întrerupte de momente artistice susținute de artiștii operei.
Miercuri, 6 decembrie, ora 18:30, va avea loc spectacolul de operă La Traviata de Giuseppe Verdi, sub conducerea muzicală a maestrului Ciprian Teodorașcu. La Traviata a fost inspirată de viața tumultoasă a unei tinere femei, numită Rose Alphonsine Plessis (1824-1846), care a fugit de acasă la vârsta de numai 13 ani.
Ajunsă la Paris, fără bani, devenise deja cunoscută, la 18 ani, ca fiind una din cele mai scumpe curtezane. În acest sens, titlul operei, încearcă, de altfel, să sugereze destinul decadent al protagonistei. Pentru ca familia ei să nu o mai găsească, și-a schimbat numele în Marie Duplessis.
În această perioadă, l-a cunoscut pe scriitorul Alexandre Dumas-fiul, care s-a îndrăgostit iremediabil de această femeie. Legătura lor a continuat, chiar și după căsătoria curtezanei Duplessis, până la moartea prematură a acesteia, la 3 februarie 1846, la numai 22 de ani.
Sicriul, acoperit cu o mulțime de camelii, floarea ei preferată, a fost depus în cimitirul Montmartre. În anul 1848, Alexandre Dumas-fiul a publicat romanul Dama cu camelii, roman cu puternice note autobiografice, care a servit apoi drept sursă de inspirație pentru libretul operei lui Giuseppe Verdi, La Traviata, cu o diferență notabilă, legată de faptul că, în operă, personajul feminin apare sub numele de Violetta Valery.
Joi, 7 decembrie, ora 18:30, se deschide prima serie a maratonului dedicat sărbătorilor de iarnă cu baletul Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski. Este o reprezentație în regim sold out, la fel ca toate cele cinci care îi vor urma în luna decembrie. Deși dă titlul operei, nu Spărgătorul de nuci este personajul principal, ci Clara, fetița prin ale cărei vise curge firul narativ al operei. Iar la premiera absolută din 1892, rolurile lor au fost interpretate chiar de copii. Abia în 1919, publicul a vizionat prima producție a baletului în care au fost folosiți dansatori profesioniști.
Vineri, 8 decembrie, ora 18:30, la 102 ani de la instituționalizare, Opera Națională din București propune publicului o reprezentație a titlului inaugural, Lohengrin de Richard Wagner, în regia lui Silviu Purcărete, cu mențiunea că reprezentația din 1921 a fost dirijată de George Enescu.
Reuniunea dintre forța supranaturală și cea umană și imposibilitatea ca aceasta să reziste testului timpului este modul în care Richard Wagner a descris opera Lohengrin, inspirată din epopeea Parsifal de Wolfram von Eschenbach și din legenda Cavalerului cu lebădă de Conrad von Wurzburg.
