Zona în care este amplasat Parchetul Local de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu poartă numele unui fost economist gorjean care a deținut importante funcții la București, în perioada 1954-1987. Complexul Gârdu sau zona Gârdu este cunoscută de mai toți gorjenii. Gheorghe (Giorgică) Gârdu a fost una dintre marile personalități ale Gorjului, care, chiar dacă a viețuit la București, nu a uitat niciodată de meleagurile natale și la pensie a revenit aici, având o bogată activitate de încurajare a vieții culturale din mediul rural.
Economistul de marcă al Gorjului, Gheorghe Gârdu, s-a născut la Stolojani, la 1925, fiind fiu de poștaș. Ambițios și inteligent, copilul de la țară a absolvit pe rând clasele primare, apoi pe cele care au urmat, iar în 1946, după Bacalaureat, s-a înscris la Academia de Științe Comerciale din București.
„Din cauza sărăciei, care după război și în condițiile secetei, se instalase în toată țara, studentul Gârdu s-a îmbolnăvit în 1946 de plămâni și a fost internat (…) patru ani a stat prin spitale, dar după ce s-a vindecat și-a reluat studiile. Devenit mai matur, s-a remarcat între studenți, iar în 1954 a absolvit licența”, scria Alexandru Doru Șerban în cartea sa – „Personalități care au fost în Gorj”.
Pentru că a avut rezultate foarte bune în perioada studiilor universitare, Giorgică Gârdu a obținut funcția de director general adjunct la Ministerul Poștelor între anii 1954-1957. A fost promovat ca șef al Secretariatului General al Consiliului de Miniștri, iar de aici a fost transferat la Comitetul de Stat al Prețurilor, unde a lucrat în perioada 1961-1987, anul când s-a pensionat. A absolvit școala doctorală în economie în anul 1968 și în perioada 1971-1972 a fost șef de lucrări la Institutul Politehnic București, specialitatea „Analiza activității economice a întreprinderilor industriale”.
Nu și-a uitat vreodată județul natal
Deși cea mai mare parte a vieții a trăit-o la București, economistul Giorgică Gârdu nu a uitat Gorjul și a făcut tot ce a putut ca să își ajute confrații. Ușa casei sale era mereu deschisă gorjenilor și îi ajuta pe cei care aveau nevoie.
„După pensionare, s-a dedicat studiului istoriei Gorjului. A ajuns să fie unul dintre cercetătorii autentici ai Gorjului, eforturile și priceperea dovedite în descifrarea filelor îngălbenite din dosarele fondurilor arhivistice, materializându-se în scrierea și publicarea unor importante studii și articole”, scris Al. Doru Șerban.
După 1989, pensionar fiind, Giorgică Gârdu a fost un animator al vieții culturale din satele gorjene. S-a implicat organizatoric și în 1990 a reînființat Societatea Cultural Științifică „Jaleșul” Stolojani și a tipărit revista „Crinul satelor”, a inițiat chiar și un simpozion intitulat „Satul românesc tradițional”, care a avut ca scop păstrarea tradițiilor de la sate.
Gârdu a publicat numeroase lucrări interesante, pe teme diverse. „Prin cercetările sale în Arhivele Naționale și studiile în bibliotecile bucureștene, Giorgică Gârdu a fost de mare folos în completarea datelor istorice și de evoluție socială a vieții din Gorj, contribuind substanțial la îmbunătățirea bazei de date a județului. (…) Doctorul în economie și cercetătorul Giorgică Gârdu a decedat în octombrie 2007. Simpozionul său a adunat specialiști din întreaga țară”, scria Alexandru Doru Șerban în volumul despre marile personalități ale Gorjului.
