Expoziția-eveniment itinerantă „Aurul și argintul antic al României” a fost vernisată la Muzeul Național de Artă al României (MNIR) București în iarna anului 2013 (și apoi, între 2014-2016, a fost itinerată prin zeci de mari orașe ale României n.red.) și a reunit peste o mie de piese arheologice din metale prețioase, toate descoperite pe teritoriul României. În cadrul acestei expoziții foarte importante a fost prezentat publicului și „Tezaurul de la Poiana, Rovinari, județul Gorj”, descoperit întâmplător în 1938 și compus din obiecte de argint geto-dacice. Tezaurul gorjean cuprinde brățări, o amuletă, denari romani, o placă ornamentală. Tot în 2014, după vernisaj, MNIR a editat și un album fotografic plin de informații despre expoziția-document.
Expoziția „Aurul și argintul antic al României” a reunit peste o mie de piese arheologice din metale prețioase. Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic și Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a. Chr. până în secolul al VII-lea p. Chr, o parte din obiectele expuse atunci și în anii ce au urmat, au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee din țară.
„Aurul și argintul antic al României” a fost și este încununarea cu succes a unui proiect muzeologic de anvergură națională, unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate în România în ultimii 20 de ani. Grație acestui proiect, a fost pentru prima oară când publicul din România are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre—și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile muzeale din țară, transmit reprezentanții MNIR.
Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziției se află în colecția Tezaurului Istoric a MNIR și, prin urmare, pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut.
Toate exponatele din cadrul expoziției oferă informații despre o bogată cultură materială existentă pe meleagurile țării noastre cu mii de ani în urmă și dovedesc priceperea și rafinamentul meșterilor care au făurit podoabele, monedele ori celelalte piese de utilitate ce au scos în evidență rangul și bogăția celor din pătura superioară a societății.
Structura expoziției respectă o desfăşurare cronologică pe şase secţiuni: Eneolitic, Epoca Bronzului şi Prima Epocă a Fierului, Cultura getică preclasică, Cultura geto-dacică clasică, Perioada romană, Antichitatea Târzie şi Evul Mediu Timpuriu.
Tezaurul de la Gorj
În limitele teritoriului administrativ al orașului Rovinari s-au găsit urme de locuire din cele mai vechi timpuri de tipul cetăţilor geto-dacice sau al castrelor romane (cetatea de la Vârţ-Rovinari sec. I î Hr-sec. I d Hr., tezaurul de la Poiana-Rovinari, castrul Pinoasa-Rovinari, cula de la Rovinari).
În 1938 a fost descoperit, întâmplător, un tezaur compus din obiecte de argint geto-dacice. Potrivit lui Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj, Tezaurul de la Poiana-Rovinari cuprinde 28 de monede (15 denari republicani romani şi 13 denari imperiali), cât şi obiecte de podoabă de factură dacică.
De asemenea, la Poiana au mai fost găsite două colane torsionate, cu extremitățile în formă de cap de șarpe, având și urme de decor încrustate în ele, doi cercei, un inel simplu, 11 inele cu capetele petrecute și răsucite, o verigă cu pandantiv, o placă ornamentală.
„Monedele în număr de 28 cuprind piese republicane care se datează între anii 124-103 î.Hr., iar cele mai recente de la Marcus Antonius. Monedele imperiale provin de la Tiberius, Nero, Vespasian şi Domiţian. (…) A mai fost descoperită o piesă de formă dreptunghiulară, cu extremităţile pliate în unghi drept la ambele capete cu câte un orificiu pentru introducerea unui nit. Decorul consta din benzi de incizii şi 5 cercuri concentrice. C. S. Nicolaescu – Plopşor (1941) a scris că ascunderea tezaurului a avea legătură cu luptele lui Domiţian duse împotriva dacilor, deoarece ultimele monede din tezaur se datează din timpul acestui împărat.
Autorul face legătura între părăsirea cetăţii de la Vârţ şi îngroparea tezaurului descoperit la Poiana-Rovinari”, a spus dr. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj.
1 Comment