Editura „RAM” a fost singura editură sătească din România. Aceasta a luat fiinţă în anul 1934 și a funcționat în comuna gorjeană Aninoasa.
Editura a fost înscrisă în Registrul Camerei de Comerţ la numărul 972/1934. „Numele editurii a fost luat din cultura indiană, unde RAM avea sensul de «începutul, primul om, sufletul», iar în dialectul sanscrit avea semnificaţia de «soare»“, a arătat scriitorul gorjean Alexandru Doru Şerban, în volumul „Personalităţi care au fost în Gorj“.
Ion Bobină, inițiatorul înființării editurii
Iniţiatorul înfiinţării Editurii „Ram” a fost Ion (Nelu) Bobină, un tânăr din Aninoasa, care avea aplecări culturale. „În urma discuţiilor acestuia cu magistratul Mihail Dragomirescu, directorul revistei şi editurii „Biblioteca Metapsihică” din Craiova şi cu scriitorul Panait Muşoiu, directorul revistei şi editurii „Ideia” din Bucureşti, s-a hotărât ca să se deschidă la Aninoasa un centru cultural pentru iubitorii de cunoaştere şi frumos“, menționează Alexandru Doru Şerban.
Cărți de literatură și istoria religiilor
Editura „Ram” s-a axat pe cărți de istoria religiilor, opere ale marilor gânditori din toate timpurile, sinteze filozofice şi literatură. Primele titluri de cărţi au fost tipărite de Tipografia Nicu D. Miloşescu din Târgu-Jiu, pe hârtie de ziar, în tiraj de 1.000 exemplare.
„Au fost două broşuri de Max Heindel, «Enigma vieţii şi a morţii», «Vederea spirituală şi luminile spirituale» (somn, vise, hipnotism, nebunie),traduse din engleză de Ilie Dulcu şi reeditate de Tipografia Liceului Carol I din Craiova pe o hârtie mai bună“, se precizează în lucrarea „Personalităţi care au fost în Gorj“.
În cinci ani, editura sătească „Ram“ a publicat creaţiile a 26 de autori şi 40 de lucrări psihologice, psihanalitice, filozofice, socio-logice, religioase, psihiatrice, magice şi ale ştiinţelor oculte din antichităţile: greacă, indiană, chineză şi japoneză, din operele Renaşterii franceze, engleze, germane, ruse şi româneşti. Editura şi-a avut sediul în casa lui Nelu Bobină, din Aninoasa, unde se afla şi o librărie de desfacere a cărţilor tipărite.
Cărțile erau vândute de librăria „Cartea Românească”
Cărțile Editurii „Ram” au fost distribuite prin mai multe feluri. „Cărţile au fost vândute abonaţilor, cititorilor interesaţi prin librăria „Cartea Românească” din Bucureşti, ori direct de la Editură.
Cărţile au fost trimise la Academia Română, unor mari biblioteci şi la reviste literare din ţară. În anul 1939, Editura „RAM” a înscris în registrul publicaţiilor de editat, la secţia presă a Tribunalului Gorj un „Almanah RAM” pentru reclama de răspândire a cărţilor. RAM a avut legături cu edituri din Londra, Paris şi Roma, pentru acceptarea traducerii de cărţi“, a mai menţionat Alexandru Doru Șerban.
Războiul a închis editura
Proiectele editurii sătești au fost stopate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. „Editorul Nelu Bobină a rămas cu o datorie de 240.000 lei la Tipografia „Dacia Traiană”, reprezentând neachitarea contravalorii cărţilor apărute, difuzate la librării, dar neplătite de librari”, se mai specificică în lucrarea „Personalităţi care au fost în Gorj“.
Ion Bobină a fost condamnat de regimul comunist
Ion Bobină a-a născut la 28 octombrie 1911 în comuna Aninoasa. A fost absolvent al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu și a deținut funcția de secretar al Societăţii „Personalităţi care au fost în Gorj“. Ion Bobină a avut probleme atât cu regimul din perioada interbelică, dar şi cu cel comunist, care l-a condamnat pentru uneltire contra orânduirii comuniste. A murit în martie 1998, la vârsta de aproape 87 de ani.
