Sincopa vasovagală (SVV) este o pierdere brutală și pasageră a cunoștinței datorată scăderii irigării cu sânge a creierului.
Sistemul nervos vegetativ are două componente care acționează antagonist: simpaticul si parasimpaticul.
Sistemul nervos parasimpatic (prin intermediul nervului vag) are capacitatea de a încetini ritmul cardiac.
De partea cealaltă, sistemul nervos simpatic accelerează bătăile inimii și crește tensiunea arterială.
Când echilibrul dintre aceste două sisteme se rupe (în sensul hipertoniei vagale sau hipotoniei simpatice), poate apărea sincopa.
Trebuie precizat că riscul acestui tip de sincopă crește odată cu avansarea în vârstă.
Complicația de temut a sincopei este traumatismul cranio-cerebral și urmările sale uneori extrem de grave.
Sincopa trebuie diferențiată de lipotimie (care este o stare de rău fără pierderea cunoștinței), de criza de epilepsie, de accidentul vascular cerebral, coma.
Cel mai adesea, sincopa riscă să fie confundată cu epilepsia. De aceea, trebuie reținut că în cazul epilepsiei, perioada in care pacientul e inconstient e mai lunga decat in cazul sincopei, ca poate prezenta miscari tonico-clonice, limba muscata si pierderi de urina in timpul crizei de pierdere de constienta.
SVV are o durata scurtă, în care pacientul nu este conștient, flasc, palid.
Înainte, pacientul poate resimți senzație de greață, de frig, transpirații, jenă abdominală, vedere încețoșată, senzație de «cap gol».
Ele pot surveni în caz de durere intensă, emoție, stat mult în picioare în locuri aglomerate sau alte situații.
Daca în cazul crizei de epilepsie, după revenirea din criza, bolnavul poate fi mai multe minute confuz, în cazul sincopei, confuzia nu apare deloc sau dacă apare are o durată de câteva secunde.
Pacienții cu sincopa vasovagală trebuie să beneficieze de o examinare medicală, măsurarea tensiunii arteriale, întins și în ortostatism, și un ECG.
Sincopa vasovagală nu necesită tratament, dar poate necesita măsuri de prim-ajutor dacă surprindem pacientul în timpul pierderii cunoștinței: întindem pe spate pacientul, îi ridicăm picioarele, îndepărtăm hainele prea strânse pe corp, verificăm activitatea cardiacă și respirația (numărăm pulsul, observăm dacă bate regulat, observăm mișcările respiratorii).
Recomandările pentru pacienții cu SVV recidivante sunt: aport corespunzător de sare, exerciții fizice, evitarea circumstanțelor ce pot provoca episodul sincopal (stat mult în picioare, emoțiile foarte puternice etc.).
Sincopa vasovagală, în sine, nu este o condiție de natură să îngrijoreze excesiv pacientul, ținând cont de caracteristicile sale de benignitate.
CRISTINA EUGENIA CĂLIMAN, medic neurolog
