Tudor Vladimirescu s-a născut în comuna Săliştea Săracă, comuna Vladimir de astăzi, în locul denumit „la bordei“, acolo unde tatăl său, Nicolae, venit din Ardeal cu soția gravidă, s-a stabilit.
În acest loc din mijlocul pădurii, tatăl lui Tudor și-a amenajat un bordei în pământ, unde soția sa l-a născut pe Tudor Vladimirescu.
„A sosit în comuna Săliştea Săracă cu şaua pe o vacă şi soţia gravidă. Sosind în Săliştea Săracă s-a oprit în creierul pădurii, în locul denumit astăzi „La bordei”, fiindcă pe acest loc Nicolae – ungureanul ardelean – şi-a făcut un bordei în pământ, unde după o perioadă de timp soţia sa a născut pe Tudor“, notează scriitorul gorjean Alexandru Doru Şerban în volumul „Personalităţi gorjene ~ adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“.
Ce poreclă avea tatăl lui Tudor Vladimirescu
Tatăl lui Tudor Vladimirescu era poreclit „Ursu”, după ce s-ar fi luptat și omorât un urs. „Nicolae a primit porecla, devenită nume, de «Ursu», după ce s-a luptat şi a omorât un urs pe o vale, care de atunci s-a numit Valea Ursului.
În altă variantă a legendei se spune că Tudor s-a luptat cu ursul şi l-a omorât, de aceea l-a şi chemat iniţial Tudor Ursu“, se mai arată în volumul autorului gorjean.
Ce semn din naștere avea Tudor Vladimirescu
Potrivit unei legende, Tudor Vladimirescu ar fi avut un semn din naștere chiar pe piept, care a fost descoperit de fata boierului Glogoveanu, în gospodăria căruia Tudor muncea.
„Tudor, fiind copil, a stat la boierul Glogoveanu, la Glogova. Până i-a venit vremea să înveţe carte, boierul îl folosea la mai multe munci. Odată, când era copil la porci, s-a dus să se scalde în Motru. La scăldat s-au adunat mai mulţi copii, iar printre ei era şi fata boierului Glogoveanu.
Aceasta a văzut pe pieptul lui Tudor un semn şi a alergat să-i spună tatălui său:«– Tată, Tudor al nost’ este însemnat cu spicul grâului pe piept (în alte variante „cu soarele şi luna”)». Glogoveanu l-a chemat atunci pe fecior, s-a convins de adevărul spuselor copilei şi i-a zis lui Tudor: «– Tudore, tu nu eşti de stat la noi aici, tu o să ajungi om mare!» Şi de atunci l-a luat de la porci şi l-a trimis să înveţe carte la Craiova“, descrie Alexandru Doru Şerban această întâmplare.
S-a ascuns sub dovleți ca să scape de arnăuţi
Tudor s-a înrolat de la vârstă mică în ceata de panduri din Mehedinți. A fost ales căpitanul haiducilor care jefuiau pe boierii greci, ce deţineau comori şi bani, pentru că era foarte isteț și îndemânatic în folosirea armelor. De aceea boierii greci au hotărât să-l omoare.
Tudor a aflat că este căutat de arnăuţi şi s-a retras la Vladimir. „Când aceştia au ajuns acolo, să scape de ei a fugit la soră-sa din Negreni. Era vreme de toamnă, când se culegeau viile şi se adunau dovleţii. I-a spus sorei ce foc îl arde şi a rugat-o să-l ascundă. Ea i-a pus pe jos o velinţă, în mijlocul curţii. Tudor s-a culcat acolo şi peste el a aşezat postava ţarcului, apoi peste postavă a pus dovleţi. Când au venit arnăuţii, oamenii continuau să aducă dovleţi, pe care-i aşezau în locul unde era ascuns Tudor. Arnăuţii au căutat peste tot, doar în grămada cu dovleţi, nu.
Tudor Vladimirescu s-a deghizat în călugăr
După războiul ruso-turc (1806–1812), sultanul a iertat pe toţi creştinii răzvrătiţi împotriva lui, în afară de Tudor. Legenda spune că un capugiu a fost trimis de sultan, ca să-l aducă pe Tudor ori viu ori mort, la Constantinopol.
„Grecul Samurcaş l-a sfătuit pe Tudor să fugă de la Bucureşti. Aşa a ajuns la Târgu-Jiu în casa prietenului Vasile Moangă, care l-a chemat şi pe egumenul schitului Lainici. Acesta l-a îmbrăcat pe Tudor în haine de călugăr, până a trecut primejdia. Turcii l-au căutat, dar spunându-li-se că a trecut în Austria, s-au dus la Cerneţi, unde i-au incendiat gospodăria, apoi prinzând un ţăran pe malul Dunării, i-au tăiat capul şi l-au dus la paşa din Rusciuc, spunându-i că «acesta este capul înfricoşătorului Tudor comandirul».
Când totul s-a liniştit, Tudor a trecut graniţa cu paşaport fals, ajungând la Viena“, arată Alexandru Doru Şerban .
