Christian Tell a fost general în armata română și a spus mereu că este „fiu al Gorjului”, cu toate că se născuse la Brașov, la 1808. În 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de „Sabia Revoluției”. La moartea sa, fiul său a donat Primăriei Târgu Jiu 7.000 de volume ce aparţinuseră familiei sale, cu scopul de a se organiza o bibliotecă ce avea să poarte numele Biblioteca publică General Tell. De asemenea, o stradă din Târgu-Jiu poartă numele Generalului.
Generalul făcea parte dintr-o familie originară din comuna Telești, satul Șomănești. Tatăl său a fost paracliser la biserică și și-a dorit foarte mult ca tânărul Christian Tell să învețe carte.
Potrivit lui Alexandru Doru Șerban, în volumul „Personalități care au fost în Gorj”, la 13 ani, Tell făcea cunoștință cu: Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, I. Ghica. În 1821, când izbucnise Revoluția lui Tudor Vladimirescu, Christian Tell a întrerupt cursurile școlare ca să participe la mișcarea gorjeanului său.
După revoluție, Tell și-a reluat studiile, dar a luptat și în războiul ruso-turc din 1828-1829. După 1830, Christian Tell a intrat în rândurile armatei ca și sublocotenent.
A militat pentru eliberarea națională
După 1830, Christian Tell s-a apropiat de mișcările progresiste ale vremii și a militat pentru eliberare națională, unire. A intrat în rândurile armatei, având gradul de sublocotenent. Experiența de pandur l-a ajutat să își însușească rapid tainele noii arme, fiind avansat la gradul de căpitan după șase ani. A activat în armată până în 1848, ajungând maior, comandant de batalion. Alături de Nicolae Bălcescu a colectat scrieri militare pentru biblioteca militară.
Revoluția de la 1848
În 1848 a izbucnit Revoluția, iar Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de „Sabia Revoluției”.
A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat după Proclamația de la Islaz. A făcut parte și din noul guvern provizoriu stabilit la București, iar după înfrângerea revoluției de la 1848, pentru Christian Tell a urmat o perioadă grea a exilului în Franța și apoi în insula Chios și Smirna. A fost despărțit de familie, a avut dificultăți financiare. Al. Doru Șerban scrie în volumul mai sus amintit că generalul a stat și în Turcia, în exil, și a primit o pensie de la sultan. Christian Tell s-a întors din exil în 1857 și a contribuit la alegerea ca domnitor în 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza și la înființarea a statului unitar român. Tell a sprijinit domnitorul în efortul său de a consolida autoritatea publică și de a iniția reforme.
Moștenirea sa pentru județul Gorj
Generalul Christian Tell a decedat în 1884, la București. Din dorinţa lui Christian Tell, nepotul său Alexandru a donat mii de volume Primăriei Târgu-Jiu și astfel a luat fiinţă Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj.
Respectând dorința bunicului Tell, urmașul său a donat Primăriei Târgu Jiu 7.000 de volume ce aparţinuseră familiei sale, cu scopul de a se organiza o bibliotecă ce avea să poarte numele Biblioteca publică General Tell. Această informație apare menționată în cartea „Personalități care au fost în Gorj” a lui Al. Doru Șerban, care citează Arhivele Statului: „Clauza din scrisoarea de donație a fost ca portretul lui Christian Tell și al fiului său Alexandru Christian Tell să fie expuse permanent în una dintre secțiile bibliotecii, iar aceasta să poarte numele Generalului”.
După acceptarea donaţiei de către Primăria oraşului Târgu-Jiu a fost angajat primul bibliotecar, la 1 decembrie 1934.
Străzi care îi poartă numele
Și în municipiul Târgu-Jiu, dar și în București există străzi care poartă numele generalului Christian Tell. Casa familiei Tell din capitală a fost demolată în timpul comunismului, fiind construit un bloc pe locul său. Mai apare doar în fotografiile Arhivei naționale.
