Învierea Domnului este un eveniment unic în istoria lumii și îl așteptăm cu sufletele primenite în vremea postului. Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină și simbolizează victoria Mântuitorului Iisus Hristos asupra păcatelor şi asupra morţii, victoria Binelui asupra Răului, victoria credinței. „Hristos a înviat din morți! Cu moartea pe moarte călcând! Și celor din morminte Viață dăruindu-le!”.
„Sărbătoarea sărbătorilor” este centrul anului ortodox spre care totul tinde și de la care totul începe. În noaptea Învierii, preoții, în sfintele biserici, la slujba cea mai importantă, vor cânta troparul de sărbătoare „Hristos a înviat din morți! Cu moartea pe moarte călcând! Și celor din morminte Viață dăruindu-le!”. Sunt cele mai frumoase cuvinte pe care le simțim adânc în sufletele noastre, simțim bucuria acestei mari sărbători, emoția slujbei religioase. Astfel, nu mai este mult și vom zice din inimă „Hristos a înviat!”. Aceasta înseamnă că ar trebui să realizăm că Dumnezeu, în marea Sa înțelepciune, a decis mântuirea noastră prin întruparea și jertfa Fiului Său, apoi prin jertfa de pe cruce și prin învierea Sa. Hristos s-a întrupat cu scopul auto-jertfirii, a adus o jertfă pururea eficientă, jertfa celui ce s-a jertfit ca Fiul al lui Dumnezeu cel întrupat și înviat pentru veșnicie. Aflăm asta și din Evanghelia după Ioan (3, 16): „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”. Înainte de această mare sărbătoare este momentul să mergem să ne spovedim și să ne împărtășim, să ne punem ordine în gânduri, în ființa noastră. Vă spun, cu umilință, atât: nu renunțați niciodată la a fi OAMENI. Să încercăm fim cu toții mai buni, mai onești, mai drepți, mai iubitori de aproape, mai darnici, mai milostivi ca până acum. Să ne îndreptăm sufletele și mințile către Dumnezeu! Porunca supremă a iubirii de la Mântuitor am primit-o cu toții: „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul”.
O să închei urându-vă sărbători binecuvântate și rugându-vă să citiți atenți următoarele rânduri scrise de un OM însetat de Absolut, Părintele Dumitru Stăniloae („Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica”): „L-am căutat pe Dumnezeu în oamenii din satul meu, apoi în cărţi, în idei şi simboluri. Dar acest lucru nu mi-a dat nici pacea, nici iubirea. Într-o zi am descoperit în scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii că e cu putinţă să-L întâlneşti pe Dumnezeu în mod real prin rugăciune. Și atunci L-am auzit spunându-mi: ÎNDRĂZNEȘTE SĂ ÎNȚELEGI CĂ TE IUBESC! Atunci, cu răbdare, m-am pus pe lucru. Astfel, am înţeles treptat că Dumnezeu e aproape, că mă iubeşte şi că umplându-mă de iubirea Lui, inima mea se deschide celorlalţi. Am înţeles că iubirea e comuniunea cu Dumnezeu şi cu celălalt. Şi că, fără această comuniune, lumea nu e decât tristeţe, ruină, distrugere, masacre. Să vrea numai lumea să trăiască în această iubire, și atunci ar cunoaşte viaţa veşnică…”.
Lumina Lui Hristos să coboare peste noi toți bucurie, pace și bună înțelegere, iar Hristos cel Înviat să ne dăruiască sănătate și întru toate bună sporire. Doamne ajută!
Preot Dragomir Țicleanu, Parohia Țicleni
