Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Judeţul Gorj are  504 monumente istorice înscrise în lista obiectivelor de patrimoniu naţional, vorbind aici despre biserici, cule, lăcașuri de cult din lemn, case memoriale. În ultimii ani, însă, au fost scoase din această listă mai multe monumente, căci au fost distruse de incendii sau au fost strămutate. De asemenea, aproximativ 30% dintre aceste monumente se află în ruină sau sunt deteriorate. Reprezentanții Direcției Județene de Cultură Gorj trag un semnal de alarmă asupra acestui aspect îngrijorător și transmit că primarii ar putea accesa fonduri europene pentru reabilitarea bisericilor degradate.

cocoana

Deşi nu toţi primarii se interesează ce trebuie să facă pentru a păstra aşa cum se cuvine aceste monumente, de-a lungul anilor, fiecare primărie a primit adrese de la Direcţia de Cultură cu paşii care trebuie urmaţi pentru accesarea fondurilor necesare restaurării.

Unele dintre monumentele istorice de patrimoniu au proprietari particulari, oameni plecaţi din judeţ şi care, de cele mai multe ori, nu se interesează de soarta obiectivelor aflate în proprietatea lor. Un exemplu de acest fel este Cula Crăsnaru de la Aninoasa, al cărei proprietar este fiul academicianului Răzvan Theodorescu.

Potrivit autorităților locale din această comună, proprietarii nu s-au interesat de prea multe ori de soarta culei, monument istoric. Deplorabil este faptul că unele monumente au fost demolate, aici fiind dat ca exemplu o casă din comuna Bărbătești. „Lista monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național înscrie pentru județul Gorj 504 poziții care cuprind situri arheologice (87), monumente istorice de arhitectură (362), monumente de for public și monumente comemorative (28)”, a spus Pompiliu Ciolacu Jr., șeful Direcției de Cultură Gorj.

1                    2 3

Fondurile europene, o soluție  

În Gorj, dar și în alte județe ale României, cule, biserici de lemn şi zid, case memoriale, toate au căzut victimă trecerii timpului şi, mai ales, lipsei de interes a autorităților locale. Potrivit celor de la Direcția de Cultură, administrațiile publice locale pot accesa fonduri europene pentru reabilitarea monumentelor.

„O parte însemnată dintre aceste monumente istorice se află în stare de degradare. Se pot accesa fonduri europene de către primării și prin Consiliul Județean Gorj, trebuie să reabilităm cât mai multe dintre ele. Proprietarii privați nu pot beneficia încă de fonduri europene. Trebuie ca aceia în drept, și vorbesc aici despre autorități locale, mai ales, să se implice mult mai mult în protejarea acestor monumente de patrimoniu. Fac parte din cultura noastră, din identitatea noastră”, a spus Pompiliu Ciolacu Jr, directorul Direcției Județene de Cultură. Proiectele de reabilitare a monumentelor istorice si de patrimoniu pot fi finanțate prin noul Program Operațional Regional.

ggg hhhh

HPIM1178.JPG

 

Distribuie:

1 Comment

  • Un trăitor de la 39 încoace, 9 octombrie 2016 @ 13:31 Reply

    Lecţia de istorie a lui Mihail Kogălniceanu din 1843 rămâne valabilă şi azi, în ciuda tuturor principiilor democratice abordate de comunitatea internaţională: „Dacă nu avem istorie, orice popor duşman ne-ar putea spune <> şi într-adevăr, vorbele acestea ni s-au spus de către străini, ni s-a negat originea, numele ni s-a pocit, pământul ni s-a sfârtecat, drepturile ne-au fost călcate în picioare, pentru că n-am avut conştiinţa naţionalităţii noastre pentru că nu am avut pe ce să ne întemeiem şi pe ce să ne apărăm drepturile”. În aceste condiţii, pentru români, biserica rămâne unul din factorii primordiali ai certificării originii, numelui şi dreptului de a stăpânii acest pământ.
    Biserica a ţinut în unire pe români şi a apărat fiinţa neamului nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.