Obişnuiesc să mă asemăn cu furtunile şi cu valurile nervoase ce lovesc țărmul. Mă diferențiez printr-un fel de simplitate extravagantă. Iubesc petrecerile în Vamă şi haosul organizat, dar o descriere mai detaliată ar fi să vorbesc despre prietenii mei și ce cred despre amiciție în adolescență.
Prietenia, un cuvânt mare. Mult prea mare pentru anumite persoane… Prietenii ne vor dezamăgi în repetate rânduri, oamenii vin și pleacă. Viața mea e un pistol cu oameni. Da, în loc de gloanțe, pun în pistolul meu oameni. Mai mici, mai mari, pe ei, cei importanți, îi pierd peste noapte. Există unii pe care mi-aș fi dorit să-i reîncarc. Ei sunt cei care lasă locul gol în urmă, dar nu am o problemă cu asta. Nu ai văzut și tu cum seamănă gloanțele între ele? Suntem la vârstă în care ne formăm, așa că nu trebuie să ignorăm viitorul nostru, să ne schimbăm pentru anturaj. E important să păstrăm lângă noi oamenii care au o influență pozitivă. Fiecare prietenie pierdută ne învață ceva, ne lasă o parte din cealaltă persoană atunci când ea pleacă. Prietenia este ceva profund care nu ar trebui rostit cu atâta ușurință, iar prietenul adevărat este cel care face tot posibilul să te vadă zâmbind, acel prieten de care te leagă un șir nesfârșit de amintiri. Cu cât mă maturizez mai mult realizez că prietenia nu este atât de ușor de găsit.
O prietenie adevărată este rară. Energia pe care o oferi lumii este aceea pe care o primești. Cu toate acestea există posibilitatea ca în adeolescență să fie puse bazele unei prietenii pe viață, atunci când există pasiuni comune, susținere, încredere și respect. O prietenie se referă la momentele fericite, dar și triste petrecute împreună, toate secretele împărtășite și toate nebuniile făcute. Prietenii adevărați sunt cei care au devenit meșteri fără voie, reclădind inima zdrobită a amicilor, cei ce le înțeleg sufletul ca un templu, sunt cei care așteaptă și nu pleacă niciodată.
Pentru mine, prietenia în adolescență este unul dintre cele mai importante lucruri. În spatele pierderii anumitor persoane s-ar putea afla un câștig ce are să își arate fața în viitor, însă dacă știm să gestionăm totul, s-ar putea ca acel câștig să reprezinte o prietenie pe viață. Prietenia este un giuvaier șlefuit cu răbdare și migală de două inimi ce bat în același ritm.
Cu privire la prietenii mei aș putea spune că sunt într-un număr foarte mic, însă cifra calităților ce îi definesc contrastează cu cea a lor. Iar asta și selectivitatea de care am dat dovadă când i-am ales, îmi pot garanta niște prietenii de lungă durată.
În concluzie, sunt o fire sceptică în ceea ce privește oferirea încrederii unor persoane ce ar putea fi temporare, prefer să mă asigur de nenumărate ori înainte ca pasul ce urmează să îl fac să fie catalogat ca fiind greșit. Valoarea amicilor și a amiciției este inestimabilă!
Romina Vieru (autor)
