La Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu există peste 20 de construcţii din judeţul Gorj, adevărate monumente ale geniului constructor al ţăranului gorjean: case, mori, pivnițe cu conac, povarnă cu roată hidraulică, crame, biserici din lemn. Colecţia muzeală de la Sibiu cuprinde 23 de tipuri de mori, fiind cea mai variată din Europa. Două dintre ele sunt din Gorj.
De-a lungul anilor s-au scris nenumărate articole despre Muzeul ASTRA din Sibiu, însă, din tot ceea ce ați putea citi, nu o să rămâneți niciodată cu amintirile și impresiile minunate ca după o zi petrecută aici. Fie că mergeți vara, fie că vizitați superbul muzeu în orice alt anotimp, sufletul se va încărca de energie pozitivă, iar mintea de imagini pe care le veți uita cu greu.
În acest muzeu al civilizației tradiționale românești au fost adunate pe zecile de hectare case, mori, gospodării, diverse atelaje, mori de vânt din toate colțurile României. Din județul Gorj au fost strămutate, de-a lungul celor cinci decenii de existență a muzeului, peste 20 de exponate. Astfel, o parte a istoriei noastre gorjenești se află aici, în județul Sibiu, la unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Europa.
Muzeul „Astra” deține mori eoliene, înalte de 12-13 metri, mori hidraulice cu roţi ce au peste patru metri diametrul şi peste 50 de cupe pentru receptarea apei, mori cu ciutură, mori plutitoare, dar şi mori acţionate de cai. Cea mai veche moară din muzeu datează din 1833 şi este o moară hidraulică cu roată verticală, din Orşova, judeţul Mureş.
Povarna cu roata hidraulică din Sârbești – Gorj, la Sibiu
Reconstruită în muzeul din Sibiu în 1966, povarna este din localitatea Sârbești, județul Gorj. Datează din prima jumătate a secolului al XX-lea și reprezintă o construcție specifică zonelor pomicole, în care fabricarea țuicii era o îndeletnicire veche și foarte răspândită.
Povarna este o construcție dreptunghiulară, cu un cerdac în față, are un schelet portant din bârne de lemn, pereții înalți sunt căptușiți cu două rânduri de scânduri, iar intrarea largă permite manevrarea cu ușurință a buților și vaselor de mari dimensiuni. Interiorul povarnei adăpostește instalațiile de distilat, compuse din două cazane de mărimi diferite.
Exista o putină de răcire a apei, alimentată mereu cu apă rece, aici fiind întrebuințată roata hidraulică. Scoaterea apei din râu se face cu ajutorul unei roți mari cu cupe. Și aici vedem ingeniozitatea țăranului gorjean!
Moara cu șase ciuturi, una dintre atracțiile Muzeului „Astra”
Acum sute de ani, pe raza județului Gorj, existau mai multe mori cu ciuturi (n.r. – ciutură = roată hidraulică orizontală cu palete numite căuce). Acum, mai există foarte puține și extrem de puține funcționale.
Norocul generațiilor viitoare a fost acela că specialiștii Muzeului „Astra” au salvat de la pierire o astfel de moră, care are șase ciuturi. Ea a fost strămutată la Sibiu de la Găleșoaia, satul olarilor distrus de minerit, în 1972.
Moara cu șase ciuturi funcționa pe apa râului Tismana și a fost construită în a doua jumătate a secolului XIX. Această moară arată din plin cum gândea țăranul român și ce spirit creator avea! Moara avea un debit deosebit, fiind construită mult deasupra apei, era așezată pe piloni din lemn masiv, la 4 metri deasupra apei.
În zona Găleșoaia exista mereu, mai ales primăvara, pericolul de inundații. Moara din Găleșoaia este așezată pe 12 piloni, avea și un conac, adică o cameră unde se odihnea morarul. Această cameră era specifică morilor de pe râul Tismana. Instalația de acționare și măcinare nu se deosebește esențial de alte mori din Gorj, chiar dacă are șase ciuturi.
Moara cu trei ciuturi din Arcani
Moara cu trei ciuturi din Arcani a fost construită în satul Stroiești, apoi mutată. În satul Arcani, la 1900, funcționau șase mori cu ciuturi. În anul 1965, monumentul de importanță națională a fost mutat la Muzeul „Astra” Sibiu.
Moara este de mari dimensiuni, are trei instalații de măcinat, acționate fiecare de câte o ciutură, o roată hidraulică orizontală cu cupe în formă de lingură. Axul vertical al ciuturei, spun specialiștii Muzeului „Astra”, punea în mișcare piatra.
La interior, moara este alcătuită din două camere: moara, cu instalațiile de măcinat și celarul sau o încăpere mică, acolo unde se depozita făina. „Moara este prevăzută cu trei instalații de măcinat. Este una dintre cele câteva sute de mori cu ciutură existente până nu demult în zonele de nord ale Olteniei.
Spre deosebire de morile cu ciutură din Banat, cele din Oltenia sunt de dimensiuni mult mai mari, debitul și căderea apei permițând construirea lor”, scrie în volumul profesorului dr. Corneliu Ioan Bucur.
