În timpul Primului Război Mondial, mai mulți luptători din cadrul Regimentului Gorj nr. 18 au îndeplinit misiuni de spionaj. Ei aveau misiunea de a afla ce poziții ocupau inamicii. Povestea a fost scoasă la lumină de către istoricul Andrei Popete Pătrașcu, în urma unei cercetări a arhivelor.
Misiunea de spionaj pe care a primit-o Regimentul Gorj nr. 18 s-a petrecut la începutul lunii februarie 1918. Conducătorii Regimentului, care se afla între localitățile Dărmănești și Doftana, au primit ordin să instaleze „patru posturi de informațiuni”. Scopul era de a afla ce unități militare inamice se aflau în fața pozițiilor românești.
„Din consemnările aflate în arhive, aflăm informații prețioase cu privire la «limitele de sectoare, unitățile ce compun divizia lor, știri din țară, locul rezervelor inamice, posturi de comandă, moduri de organizare a unităților, ocupațiunile rezervelor». Astfel, comandamentul Batalionul I, raporta în data de 5 februarie, ora 16:00, următoarele informații: «Regimentul care se găsește în fața noastră este 23 Honvezi. Pe această poziție sunt din noiembrie 1917, cu trei companii și restul rezervă. Compania 3-a, formată din patru plutoane, are trei posturi de comandă. Postul nr. 3, al lor este compus din: un sergent, șef de post, doi fruntași și nouă soldați». Într-un alt Buletin Informativ, din data de 6 februarie 1918, semnat de maiorul M. Constantinescu, în calitate de comandant al Regimentului Gorj Nr. 18, se susține că «în fața sa ar fi, pe lângă Reg. 23 Honvezi și Reg. 3 Dragoni», arată istoricul Andrei Popete Pătrașcu.
Informații obținute de la inamici
Istoricul descoperă chiar că unul dintre sergenții care participa la această misiune specială a reușit să obțină informații chiar de la un soldat inamic:„Sergentul informator Carinca Petre stătuse de vorbă cu soldatul ungur Luca Damian, român de lângă Predeal, aflând că: în fața noastră sunt soldați unguri din Reg. 20 Inf. Batalionul IV are poziție două companii, așezate în posturi de patrulare… Restul de trei batalioane sunt la Triest… Căpitanul lor e dus la Școala de Gaze Asfixiante. Înainte de a pleca… dă concediu la soldați, câte 22 zile”.
Atacuri cu gaze toxice
De asemenea, în arhivele studiate de istoricul gorjean apar elemente ale războiului care erau interzise de către legile de război . „Reține atenției, informația referitoare la cursurile pe care ofițerii armatei austro-ungare le făceau la Școala de Gaze Asfixiante. Aceste gaze au fost folosite și în timpul Bătăliei de la Mărășești din vara anului 1917. (…) Pe tot parcursul bătăliei au avut loc mai multe atacuri cu gaze toxice, deși dreptul internațional interzicea acest lucru, germanii comițând în acest fel o crimă de război. Pe data de 6 august, rapoartele militare românești consemnau noi «atacuri cu gaze toxice, susținute de bombardamente de artilerie, fără însă vreun rezultat notabil»“.
