În comuna gorjeană Scoarţa se află un mal de nisip plin cu scoici vechi dinaintea apariţiei omului. Zona are statutul de rezervație naturală, deși este necunoscută și nu s-a făcut niciun fel de lucrare de amenajare, pentru a ușura accesul celor care vor să vadă această ciudățenie a naturii.
Rezervaţia naturală de tip paleontologic „Valea Ibanului“ este denumirea dată de autoritățile în domeniul locului plin cu scoici vechi de milioane de ani, care se află în apropierea drumului judeţean ce leagă localitatea Colibaşi de satul Mogoşani. La rezervația naturală se ajunge pe un drumeag care se opreşte chiar lângă malul de nisip din care, imediat cum scormoneşti puţin în stratul de argilă, ies la iveală scoici de mici dimensiuni.
„Eu am mai văzut şi lângă magazin. Este plin de scoici. Din ce am discutat cu bătrânii satului, am aflat că exista un drum pe aici, dar s-a surpat dealul şi au apărut scoicile. Asta s-a întâmplat prin ’47-’48, după război. Şi acum alunecă dealul“, spune Gheorghe Dragotă, un om al locului.
Scoicile au o vechime de 3-4 milioane de ani
Felicia Bantea, geolog în cadrul Muzeului Judeţean Gorj, a precizat că rezervaţia „Valea Ibanului“ are o vechime plasată în perioada ponţianului mediu, în neogen din era neozoică:
„Este un punct fosilifer. Nu s-a dat importanţă mare, pentru că nu reprezintă un interes comercial mare. Aceste valve sau cochilii, în anumite condiţii prinse de stratul mâlos sau argilos, nu se mai macină. Nu s-au format calcare din ele, rămân ca fosile conducătoare pentru determinarea vârstei acelui etaj geologic.
Ajută la studiul ştiinţific şi la stabilirea vârstei la care au avut loc schimbările majore. Este o fosilă specifică apelor dulci. S-a găsit o fosilă veche de 3-4 milioane de ani, dinaintea apariţiei omului. Dacă nu apărea această fosilă nu se putea stabili vechimea acestui depozit fosilifer. În acel loc a fost o apă cu suprafaţă mai mare”, explică Felicia Bantea.
A existat un curs de apă sau un lac de mari dimensiuni
Felicia Bantea ia în calcul varianta existenţei unui curs de apă sau chiar a unui lac:
„Este vorba de apă curgătoare sau apă dulce. Cursurile de apă au secat sau au fost deviate şi au rămas aceste albii cu moluşte. Habitatul a dispărut şi moluştele au rămas împietrite în locurile respective. Totul s-a întâmplat când nu exista omul pe pământ şi toate procesele se derulau într-un mod lent şi au rămas mărturii ale consolidării împietrite. Sunt martori de eroziune de pe fundul lacustru. Să spunem că poate fi vorba şi de un lac, pentru că melcii şi scoicile pot să trăiască în tot felul de ape. Sunt cele mai vechi specii de pe faţa pământului. Sunt primele forme de viaţă care sunt şi actuale“.
În schimb, Gheorghe Banţa, localnic și pasionat de istoria locurilor în care trăiește, crede că scoicile de la „Valea Ibanului“ sunt o dovadă a faptului că în zona Carpaţilor a existat Marea Sarmatică.
Potrivit muzeografului, scoici similare pot fi întâlnite în alte zone din Gorj, în comune învecinate cu Scoarţa, şi anume la Săcelu şi la Crasna.
Scoicile au adus investiții importante în comună
Aria protejată „Valea Ibanului“ a ajutat autoritățile locale să atragă o serie de investiții în localitate pentru că normele de aprobare a proiectelor pe fonduri europene prevăd acordarea unui punctaj mai mare dacă pe teritoriul unei localități există rezervații ale naturii.
Astfel, comuna a beneficiat de alimentare cu apă a satelor Bobu, Mogoşeni, Câmpu Mare, Colibaşi şi Lazuri. O altă investiţie realizată tot ca urmare scoicilor de milioane de ani de pe raza comunei a fost modernizarea unui drum sătesc. Proiectul a primit zece puncte în plus pentru că în localitate există o rezervaţie naturală.
1 Comment