Constantin Ispas, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război din judeţul Gorj, a împlinit pe 23 august vârsta de 91 de ani. Se simte excelent și are doar câteva fire de păr albe, în ciuda vârstei înaintate și a momentelor dificile pe care le-a trăit. A avut șansa să cunoască oameni foarte importanți, care au avut un rol însemnat în istoria lumii.
Reprezentantul veteranilor de război din județul Gorj ne dezvăluie secretul vivacității sale. Generalul (r) Constantin Ispas a spus că dragostea este elixirul tinereții sale: „Activitatea hormonală are un rol foarte important în menţinerea sănătăţii fizice şi psihice. Am avut norocul să am o soţie care nu mă întreba unde am fost şi ce am făcut. De asemenea, dragostea faţă de flori, de oameni, de natură şi de viaţă, în definitiv, are un rol foarte important“.
A pleca desculț la București
Constantin Ispas s-a născut la o dată importantă pentru istoria României. A venit pe lume pe 23 august 1925, în comuna Turcineşti, acolo unde își duce existența și în prezent. Părinții erau țărani simpli, care se ocupau cu creşterea animalelor şi munceau la boieri. Constantin Ispas a muncit de mic, pentru a putea supravieţui. Își amintește cum toată familia mânca la o masă rotundă cu trei picioare, dintr-o strachină, un singur fel de mâncare cu mămăligă caldă. De multe ori mergea nemâncat la școală.
Preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război a avut o copilărie nefericită.
Părinții nu au mai avut bani pentru a mai putea să meargă la școală și i-au cerut să meargă argat la un moşier din satul vecin. A muncit o perioadă, dar norocul i-a surâs într-o bună zi. Tatăl său a primit vizita unui fost coleg de şcoală, care devenise ofiţer în armata română. Acesta l-a întrebat dacă îl lasă pe copil, în vârstă atunci de 13 ani, să meargă cu el la Bucureşti. A plecat desculţ şi îmbrăcat doar cu o cămaşă din cânepă lungă până la glezne.
Am fost copil de trupă, iar după câţiva ani a plecat pe front, în Basarabia. A scăpat ca prin minune de la moarte. A fost rănit, iar apoi s-a îmbolnăvit de tuberculoză.
S-a întâlnit cu Stalin
În anul 1948 s-a vindecat de bolile de care suferea și a fost încorporat la Regimentul 5 Artilerie Grea, din Braşov. A fost selecţionat pentru a urma cursurile Şcolii Militare de subofiţeri politici, pe care a terminat-o ca șef de promoție. A fost avansat la gradul de locotenent şi, în final, a ajuns la Marele Stat Major al Armatei. A fost numit în funcția de şef al Secţiei de Mobilizare, iar în anul 1953 a fost admis la Facultatea de Arme Întrunite din cadrul Academiei Militare, unde, după terminarea celor trei ani de studii, a rămas să-şi desfăşoare activitatea ca lector adjunct.
A fost transferat ca ofiţer cu automatizarea la Secţia de cercetări ştiinţifice pentru mecanizarea şi automatizarea conducerii trupelor în cadrul Statului Major al Armatei, un serviciu nou înființat. şef al Secţiei Sistemelor Informatice Teritoriale. A publicat mai multe cărţi de specialitate şi a reuşit să devină un nume respectat în armata română. În perioada următoare a lucrat la sistemul informatic al armatei, intrând în legătură cu persoane foarte importante. A fost numit apoi în funcţia de şef al Secţiei Sistemelor Informatice Teritoriale. Rolul său în cadrul armatei a fost strategic și a avut o serie de întâlniri importante și secrete cu conducători de stat. Constantin Ispas a fost chiar față în față cu Stalin. „Nu pot să spun prea multe lucruri. Am avut multe întâlniri cu oameni deosebit de importanţi. M-am întâlnit şi cu Stalin“, a precizat Constantin Ispas.
I s-a propus să plece la Moscova
Constantin Ispas a primit propunerea de a pleca la Moscova, dar a preferat să se retragă la Târgu-Jiu, în funcţia de comandant al Centrului Militar Judeţean, post din care a ieșit la pensie. În urma evenimentelor din decembrie 1989, reprezentantul veteranilor de război a fost propulsat în funcția de primar al comunei Turcinești. A ocupat această funcţie timp de trei ani, fără a primi salariu. În perioada în care a condus destinele localității s-a construit dispensarul din centrul localităţii şi s-a asfaltat drumul. A refuzat să intre în politică şi nu a candidat la alegeri.
