Pițărăii cu măști de la Cloșani, obicei unic în județul nostru

În satul Cloșani, comuna Padeș, are loc, în Ajunul Crăciunului, un obicei unic în Gorj (iar după unii specialiști chiar în Oltenia): pițărăii cu măști! Aici, obiceiurile din strămoși sunt păstrate cu sfințenie atât de bătrâni, cât și de tineri! Piţărăii mascați merg la colindat prin sate şi primesc colaci, nucă, mere şi biscuiţi. Pe 24 decembrie, seara, are loc o horă a satului, unde toţi băieţii îşi dau jos măştile. Cea care are grijă ca acestea să fie respectate este Carmen Sarcină, meșter popular și angajată a Școlii Populare de Artă.

Padeșul este singura zonă etnografică din Gorj unde se folosesc măşti în timpul Crăciunului şi al Anului Nou. La Cloşani, un sat mirific din comuna Padeş, există obiceiul colindătorilor mascaţi. Tinerii îşi pun măşti pe faţă şi mimează tot felul de ritualuri din viaţa lor de zi cu zi. „Avem şi în această zonă jocul «Vicleiul» sau «Viflaimul», care vesteşte naşterea Mântuitorului. «Viflaimul» se joacă şi în Maramureş. Plaiul Cloşanilor este plin de tradiţii de veacuri. Trebuie tras un semnal de alarmă pentru că modernitatea înghite tradiţia, de multe ori“, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj.

La Cloșani, Carmen Sarcină, profesor al Școlii Populare de Artă din Târgu-Jiu, secția externă Padeș, este cea care a făcut un scop, un țel din păstrarea tradițiilor locale. Tot ea îi nvață pe tineri cum să își confecționeze măștile folosite la pițărăi. An de an, numărul tinerilor care se maschează și pornesc la colindat crește, spre bucuria instructorului Carmen Sarcină.

„În ajunul Crăciunului, copiii sunt fascinați de pițărăii cu măști! Mergem împreună pe ulițele satului și ne strigăm bucuria vieții. Pregătirile de pițărăi încep de primăvara. Măștile pentru pițărăi sunt din blană de oaie sau de capră, pielea este agrăsită.

Începem din primăvară să le confecționăm, este un întreg procedeu al argăsirii. Blana trebuie să fie moale, să nu usture la față. Blana de oaie se coase pe margini, se decupează ochii, gura și nasul. Li se face o față veselă sau moroconoasă, facem un moș mai tânăr sau unul mai bătrân. Facem și măștile pentru fete, acestea se fac din pânză, se coase și pe ea puțină blană de oaie, i se pun codițe, le facem frumoase.

Aici, la muzeu, copiii învață tradiția, învață să o păstreze și să o respecte!”, a spus Carmen Sarcină. Meșterul popular este și fondatoarea Ansamblului „Roua”, dar și a Muzeului din Cloșani.

„Cel mai spectaculos rămâne obiceiul de iarnă numit „Piţărăii cu măşti”. Acasă, părinții îmi arătau cum se confecționa o mască, bunicii îmi spuneau povești, mă învățau despre istoria locurilor noastre, despre dragostea ce le-o purtau”, a spus Carmen Sarcină.

 Cine se maschează

Tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani se costumează și pornesc la colindat în ajunul Crăciunului, la Cloșanii din Padeș. Măștile prezintă moși sau babe, iar cei care se maschează trăiesc cu multă bucurie acele momente.

„Am 16 ani și sunt elev. Masca este tradițională, din oaie, o voi folosi pe 24 decembrie. Masca o am de cinci ani și întruchipează un moș. Îmi place acest obicei al pițărăilor mascați pentru că în aceea perioadă putem face ce vrem. O să pot strânge în brațe fata care-mi place, voi avea mai mult curaj, pentru că ea nu va ști cine sunt. O să am masca pe față! Putem strânge în brațe chiar și fetele măritate!”, a spus Ionuț Rogobete din Padeș.

Pițărăii mascați își pot pedepsi dușmanii în această zi, căci au măștile pe față și aceștia nu îi vor recunoaște. Nu va avea loc nicio bătaie, ci doar mici șicanări, spun tinerii care se vor masca.

„Ne costumăm pentru a alunga răul, pentru a merge totul bine în casă. Fetele nu se prea costumează. Pe 24 plecăm la colindat prin sat, avem un loc, ne mascăm într-o peșteră de la intrarea din sat și apoi plecăm. Pe cei care ne-au supărat în timpul anului îi putem pedepsi, căci nu ne văd la față!”, a povestit Andrei, un tânăr de 20 de ani.

Ansamblul „Roua” de la Cloșani

 Meșterul popular Carmen Sarcină este fondatoarea Ansamblului Roua (înființat în 1999, 40 de membri în prezent n.red.) din Cloșani, dar și a muzeului din sat. La activ, ansamblul are peste 150 de spectacole şi festivaluri, atât în judeţ cât şi în ţară (Cluj, Reşiţa, Alba-Iulia, Constanţa, Iaşi,  Petroşani, Bucureşti şi Craiova).

„Cu Ansamblul Roua am pus în scenă obiceiuri de Dragobete, Florii, Sânziene, Paparudă, Clacă, Ursitul Pruncului, dar cel mai spectaculos rămâne obiceiul de iarnă numit Piţărăii cu măşti. Acasă, părinții îmi arătau cum se confecționa o mască, bunicii îmi spuneau povești, mă învățau despre istoria locurilor noastre, despre dragostea ce le-o purtau.

Nu există bucurie mai mare decât aceea de a transmite tradițiile din acest sat de la baza muntelui. Avem atâtea de aflat, de transmis! Slavă lui Dumnezeu pentru tot ce avem, suntem atât de bogați în tradiții, obiceiuri, oameni frumoși”, a spus Carmen Sarcină.

La Muzeul din Cloșani sunt foarte multe obiecte vechi, donate de sătenii comunei Padeș, care vor să păstreze obiceiurile.