Studentă la Facultatea de Drept, Andreea Golumbeanu are 21 de ani și este pasionată de teatru. Această pasiune a dezvoltat-o de mică, în adolescență a câștigat și câteva premii alături de colegii săi de liceu, iar acum merge cât de des îi permite programul la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. Asta din cauza faptului că își dedică aproape toată energia facultății, căci Andreea este o tânără care pune pasiunea în ceea ce face. Este studentă la Drept și, momentan, își dorește să ajungă avocat pentru Drepturile Omului, însă, deoarece este abia la începutul studiilor, nu exclude posibilitatea să se răzgândească. „De la părinții mei mi-am însușit, de mică, nevoia persoanelor de a îmbina științele exacte și lucrurile importante cu arta și frumosul. Tatăl meu avea o mică afacere în Târgu-Jiu, iar seara, când venea acasă, picta sau făcea studii în creion, iar mama știe să cânte foarte frumos. (…) Studiez Dreptul. Mi-ar plăcea să fiu avocat pentru Drepturile Omului”, a spus Andreea Golumbeanu.
Reporter: La ce liceu ai studiat? Acum ce studiezi?
Andreea Golumbeanu: Am studiat științe ale naturii timp de doi ani la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Deși materiile principale mi s-au părut interesante, atât eu, cât și persoanele din jurul meu, am observat că nu e ceva ce aș putea face cu pasiune. Așadar, într-o zi, profesoara de chimie m-a întrebat dacă nu mi-ar plăcea să fac filologie, așa că m-am transferat, în același liceu. Acolo m-am pregătit pentru ceea ce fac acum, și anume Drept. Sunt studentă la Facultatea de Drept.
Rep.: Când ai descoperit că ai talent la teatru? Ai studii în acest domeniu?
A.G.: Nu știu dacă am neapărat talent. Pur și simplu mi-a plăcut foarte mult. Prima mea interacțiune cu teatrul a fost când eram foarte mică și părinții mei m-au luat cu ei la „Nu sunt Turnul Eiffel”. Mi s-a părut atât de frumos și de diferit față de piesele de copii pe care le văzusem până atunci și am rămas impresionată. Apoi, nu știu dacă am atras eu sau teatrul m-a găsit pe mine. În clasa a VII-a, am avut o materie opțională, Introducere în arta dramatică. Apoi, în clasa a VIII-a, am făcut o piesă în engleză, alături de câțiva colegi, îndrumați de o voluntară din Armenia. La liceu am făcut parte din trupa de teatru îndrumată de doamna actor Simona Urs și în paralel, un an de cursuri private tot cu dumneaei.
Rep.: Pe ce scene ai jucat? La ce festivaluri ai participat?
A.G.: Prima dată, acasă la mine, în timp ce mă jucam. Ăsta e primul lucru despre care suntem învățați la cursurile de teatru: toți ne naștem actori. Apoi, mult mai târziu, în sala de clasă. Într-un amfiteatru micuț, tot în școala generală-acestea sunt locurile în care am jucat înainte de liceu. La liceu, am participat, alături de trupa la Festivalul Constantin Stanciovici Brănișteanu, în cadrul căruia am ajuns să performăm pe scena Teatrului „Elvira Godeanu”.
Rep.: Ce premii ai obținut?
A.G.: Nu am obținut niciun premiu individual. Împreună cu trupa, însă, am luat o mențiune și două premii II la Festival. Pentru mine a fost extraordinar faptul că am putut să joc, timp de trei ani consecutiv, pe scena teatrului nostru din oraș.
Rep.: De când ești studentă, ai renunțat să mai joci? 
A.G.: Din păcate, am renunțat să mai joc. Însă dintr-o altă perspectivă, teatrul va fi mereu ceva ce iubesc foarte mult. Ca spectator, teatrul nu mă va pierde niciodată.
Rep.: Ce alte pasiuni mai ai?
A.G.: Momentan, încerc să-mi îmbunătățesc cunoștințele în arii adiacente dreptului. Așadar, am amânat pentru o perioadă călătoriile din timpul liber, pentru a merge la conferințe și foruri legate de radicalism politic, securitate internațională, diplomație digitală și alte asemenea teme (majoritatea legate de Drept Umanitar și Internațional Public ). În afară de asta, literatura, limbi străine și gramatica.
Rep.: De ce ai ales să studiezi Dreptul?
A.G.: Mi s-a părut un domeniu potrivit pentru mine. De asemenea, există un principiu, Nemo legem ignorare censetur – Nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Eu vreau să cunosc și legea, dar și norma de interpretare a ei.
Rep.: Ce planuri de viitor ai? Ce carieră vrei să urmezi?
A.G.: Mi-ar plăcea să fiu avocat pentru Drepturile Omului, deci planul ar fi, probabil, un master în domeniul acesta. Totuși, mai am încă materii nestudiate, deci e posibil să mă răzgândesc.
