Este bine cunoscut faptul că meșterii din județul Gorj au fost adevărați maeștrii ai artei lemnului, iar lăcașele de cult ridicate de ei stau mărturie! „Fără să fie impresionante prin dimensiuni sau prin evenimente excepționale, discretele biserici de lemn ale Olteniei se impun prin detaliile lor constructive, prin pictura lor pe pânză, pe grund sau direct pe lemn, uneori prin asemănarea izbitoare cu casa obișnuită a săteanului”, scria Luiza Zamora în volumul „Lemn. Biserici din nordul Olteniei” (2010). De-a lungul secolelor, gorjenii au construit sute de biserici din lemn, unele nu au supraviețuit trecerii vremii, altele bucură sufletele localnicilor, iar altele au fost salvate de la pierire prin strămutare. Aceasta este și povestea Paraclisului mitropolitan „Toți Sfinții” din Craiova. Lăcașul de cult a fost strămutat din satul Tălpășești al comunei Bălești în curtea Arhiepiscopiei Craiovei în 1975.
Biserica din lemn cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor (Toți Sfinții)“ din curtea Catedralei mitropolitane din Craiova a fost strămutată aici în anul 1975 din comuna Bălești-Gorj. În vremea aceea mitropolit era Teoctist, cel care, mai apoi, a devenit patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Lăcașul de cult din lemn, care datează din 1780, a fost restaurat, iar astăzi este paraclis mitropolitan.
Potrivit informațiilor de pe site-ul Mitropoliei Olteniei, biserica adăposteşte părticele din moaştele Sfântului Ierarh Dimitrie al Rostovului, Sfânta Cuvioasă Alexandra şi Sfântul Cuvios Ilarion Schimonahul. Beneficiază de o pictură impresionantă pe un fond verde-albăstrui, reprezentările sfinţilor fiind deosebit de expresive, predominând culorile alb, auriu, verde şi roşu. Este trecută pe lista Monumentelor Istorice din România. 
Înainte de a fi strămutată din satul Tălpăşeşti la Craiova, Biserica „Toţi Sfinţii“ a îndeplinit rolul de biserică de enorie. Este ctitorită de monahul Daniil, vieţuitor al mănăstirii Tismana, originar din satul Tălpăşeşti.
Nu se ştie cu exactitate data construcţiei, însă însemnările de pe cărţile de cult ale bisericii arată cum că biserica ar fi fost dată în folosinţa cultului în anul 1785, atunci când Drăghici Boca, numele de mirean al monahului Daniil de la Tismana împreună cu alţi locuitori ai satului cumpărau un Ohtoih mic, donându-l „la biserica de la Tălpăşeşti cu hramul „Tuturor Sfinţilor“.
Tot în acest sens există ca mărturie o inscripţie de pe o icoană, care face parte din zestrea iniţială a bisericii. Aşadar, construcţia bisericii poate fi localizată între anii 1780-1785.
Monumentul este construit dintr-un singur material, lemnul (stejar 80%, salcâm şi brad) cu ajutorul căruia s-au putut modela foarte uşor elementele principale ale construcţiei: bolţi, căpriori, pereţi, stâlpi, catapeteasmă, icoane. Valoarea spaţiului este dată de decorul pictat şi sculptat, elemente ce oferă o deosebită stare de echilibru şi linişte pentru cei ce pătrund în interiorul sfântului lăcaş. Faţada cu pridvor leagă foarte bine arhitectura paraclisului de cea a caselor ţărăneşti din zona Gorjului.
Istorie zbuciumată
Potrivit reprezentanților Mitropoliei Olteniei, la sfârşitul anului 1821, bisericuța din lemn din Tălpășești a fost prădată de armatele turceşti care veniseră aici ca să înnăbuşe revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Peste un an, a fost restaurată de familiile Ciauşi Matei Corneanu şi Constantin Chilea. În anul 1860, Biserica „Toţi Sfinţii“ din satul Tălpăşeşti a cunoscut transformări importante, fiind restaurată în totalitate de meşterul zugrav „Dimitrie ot Corneşti“, cunoscut în zonă pentru că restaurase mai multe lăcaşuri de cult.
Astfel, bisericii i-au fost schimbate acoperişul, precum şi zugrăveala interioară şi exterioară care a fost refăcută în tempera. Din păcate, după 1894, interesul localnicilor pentru bisericuţa de lemn a scăzut, deoarece în sat a început construirea unei biserici noi, din zid, care în 1905 a fost dată în folosinţa cultului. Din acest an, biserica de lemn a fost părăsită, iar cu vremea s-a degradat.
„Ca o soluţie la aceasta problemă, Arhiepiscopia Craiovei a hotărât strămutarea bisericii din Tălpăşeştii Gorjului, la Craiova, în curtea Arhiepiscopiei. Lucrările de strămutare au fost coordonate de patriarhul Teoctist, arhipăstorul Olteniei din acea perioadă, care a obţinut cu greu aprobările autorităţilor locale pentru această acţiune. În anul 1975, biserica a fost adusă în curtea Arhiepiscopiei, iar în anul 1976 lucrările de reasamblare au fost duse la bun sfârşit. La acţiunea de remontare a elementelor de lemn au participat specialişti, elevi ai Seminarului Teologic din Craiova, meşteri lemnari din satul Tălpăşeşti, personalul Arhiepiscopiei”, spun reprezentanții Mitropoliei Olteniei.
Moaște sfinte aduse din Rusia
În prezent, Bisericuţa „Toţi Sfinţii“ se constituie ca un grăitor exemplu în acţiunea de păstrare şi conservare a patrimoniului naţional. Este locul unde arhiereul săvârşeşte de foarte multe ori slujba Vecerniei, seara, iar dimineaţa Sfânta Liturghie. Paraclisul are program zilnic, răspunsurile la strană fiind date de cântăreţii Catedralei mitropolitane.
În anul 2003, o delegaţie a Mitropoliei Olteniei, în frunte cu ieromonahul Grigorie Sandu, aducea din pravoslavnica Rusie la paraclisul mitropolitan părticele din moaştele a trei sfinţi: Sfântul Ierarh Dimitrie al Rostovului, Sfânta Cuvioasă Alexandra şi Sfântul Cuvios Ilarion Schimonahul.
Acestea sunt aşezate la loc de cinste în paraclis, iar credincioșii vin des să li se închine. Din patrimoniul iniţial al lăcașului de cult se mai păstrează patru icoane, toate realizate de acelaşi meşter zugrav: Deisis, Sfântul Nicolae şi Arhanghelul Mihail, în două ipostaze. Valoarea artistică a primei icoane este dublată de cea documentară, pe ea fiind notat, în partea de stângă de jos, anul după care specialiştii au stabilit data de ctitorie a monumentului(1780).
