Și-a dedicat viață domeniului medical, iar după mai bine de 40 de ani de activitate își aduce aminte cu nostalgie de anii în care a început să vindece pacienți. Emil Sandu, unul dintre cei mai cunoscuți medici chirurgi din județul Gorj, a povestit pentru „Cult-ura.ro” cum a descoperit tainele chirurgiei, dar și cum au decurs aceste patru decenii în care s-a dedicat cu dăruire profesiei de doctor. Emil Sandu a ocupat funcția de șef de secție la Chirurgie I timp de două decenii și tot atât a fost coordonator pe județ în această specializare medicală. Este coautor al unor manuale de medicină și, deși are frumoasa vârstă de 68 de ani, încă realizează intervenții chirurgicale pentru a salva pacienții care ajung la Spitalul Județean Târgu-Jiu. Aflați mai multe despre viața medicului Emil Sandu în rândurile care urmează.
Reporter: De ce ați ales medicina?
Dr. Emil Sandu: Am fost atras de acest domeniu, am zis că pot să alin suferințele oamenilor, am crezut că este mult mai ușor să le faci un bine în acest fel. S-a dovedit a fi greu, într-un fel se vede de departe și altceva este atunci când începi să lucrezi.
Reporter: Ați fost dezamăgit atunci când ați început să lucrați, să înțeleg?
Dr. Emil Sandu: Nu, am fost tot timpul foarte atras de această activitate și sunt în continuare atras. E un miraj. Există foarte multe afecțiuni care sunt rezolvabile prin chirurgie, fără urmări, iar asta este o împlinire. Există și boli incurabile unde poți să ameliorezi, iar acolo există supărare, dezamăgire, dar nu sunt lucruri care depind de noi. Altcineva reglează viața.
Reporter: Unde ați practicat prima dată în domeniu?
Dr. Emil Sandu: Am făcut facultatea la Timișoara, a fost o tentație de a rămâne acolo, dar legăturile mele cu Gorjul au fost mult prea puternice. Părinții, toată familia era aici și era un loc ce mă atrăgea. Pe vremea aceea am ales să merg la Circumscripție doi ani, acolo erau medici, iar eu am mers un an la Ciuperceni și unul la Turcinești. După aceea am dat examen pe țară și am ales Chirurgia, pe care o alesesem cam din anul III – IV de facultate. Mi-am adunat materiale ca să merg spre ramurile chirurgicale. Din acei ani am mers prin spitale și m-a atras mai mult. Este greu, dar în același timp și destul de clar. Este mult de învățat, de citit, este greu de profesat, mai ales că este un domeniu pe care trebuie să îl practici în echipă, ceea ce nu găsești la alte specializări.
Reporter: Care a fost cea mai grea intervenție chirurgicală pe care ați efectuat-o în acești peste 40 de ani de activitate?
Dr. Emil Sandu: Au fost foarte multe, fiecare cu emoții. Fiecare intervenție este foarte dificilă pentru că vorbim de viața unui om. Indiferent dacă te doare un deget sau altceva, este la fel pentru că nu te simți bine. Fiecare intervenție este la fel de grea și m-au impresionat nenumărate cazuri, mai ales cele care s-au recuperat mai greu. Îți dai seama de suferința pacientului, a familiei, și este foarte greu.
Reporter: Aveți regrete în plan profesional? Ați vrea să schimbați ceva dacă ar fi să o luați de la capăt?
Dr. Emil Sandu: Nu, nu regret nimic. Decât că acum sunt mult mai multe posibilități de a investiga, mult mai mulți colegi care sunt în echipă. Când am început eu nu se desprinseseră din anumite baze ale medicinei o serie de specialități. Sigur, atunci erai mult mai aproape de bolnav, acum medicina s-a depărtat de bolnav cu apariția acestor posibilități de investigații din prezent.
Reporter: De când lucrați la Spitalul Județean Târgu-Jiu?
Dr. Emil Sandu: Practic din 1973 medicina, doi ani am fost medic de circumscripție, iar din anul 1975 sunt la Spitalul Județean Târgu-Jiu pe Chirurgie Generală. Nu erau medici anesteziști, nu erau medici la Urgențe. Eram noi, cei care făceam de gardă unici și solidari, fără alți colegi de gardă. Eram la început și eram doar patru chirurgi, acum sunt zece. Noi asiguram toate urgențele și eram singuri în gardă, acum suntem mai mulți, s-a lărgit paliera.
Reporter: Aș vrea să îmi povestiți câte ceva și despre viața dumneavoastră personală, pentru cei tineri sau cei care nu v-au cunoscut.
Dr. Emil Sandu: Soția mea este medic pediatru, am o fiică, am doi nepoți care sunt destul de mari. Eu aici am crescut, aici am copilărit, iar școala am făcut-o la Liceul „Tudor Vladimirescu” și apoi am mers la facultate. Cei care sunt mai apropiați de vârsta mea mă cunosc și știu mai multe despre mine. Gândiți-vă că efectuăm de fiecare câte 300 de operații pe an și mai asistăm la alte peste 300, deci aproape o mie de pacienți pe an, iar în peste 40 de ani de activitate am intrat în contact cu foarte mulți oameni.
Reporter: O să serbați acești ani de activitate sau o să îi păstrați acolo, în sufletul dumneavoastră, și o să vă gândiți cu nostalgie la ei?
Dr. Emil Sandu: Fiecare perioadă am marcat-o, începusem să facem și niște întâlniri cu toți colegii. Fiecare perioadă trebuie sărbătorită.
Reporter: Aveți cărți publicate?
Dr. Emil Sandu: Sunt coautor la o serie de cărți și manuale de chirurgie publicate de Clinica de Chirurgie Craiova, sunt doctor în medicină și am participat la diferite congrese naționale și internaționale.
Reporter: Având în vedere că legea vă permite să rămâneți în sistemul medical până la 70 de ani doriți să faceți acest lucru?
Dr. Emil Sandu: Sigur că da, dacă cei care ne decid soarta sunt de acord, noi de îndeplinim aceste îndatoriri. Fără doar și poate eu accept, mai ales că sunt în această perioadă, am 68 de ani, așa că mai am puțin până la limita definitivă.
Reporter: Ce vă doriți de la viața în acest moment?
Dr. Emil Sandu: Să fim sănătoși și să avem cazuri care se pot trata și să aibă toată lumea sănătate, știți cum se spune că un om sănătos este un om fericit.
2 Comments