Iubirea pătimașă dintre marele sculptor Constantin Brâncuși și Maria Tănase, supranumită ”Pasărea măiastră a României”, a scris istorie. Deși erau doi olteni aprigi la mânie, cu o semeție exacerbată, Maria și Brâncuși aveau toate premisele să rămână împreună pentru tot restul vieții, însă relația lor a durat mai puțin de un an. Asta nu a determinat-o pe artistă să îl iubească pentru tot restul existenței pe Brâncuși, sufletul său pereche, și să îl plângă cu lacrimi amare atunci când acesta s-a înălțat la Cer. Deși diferența de vârstă dintre cântăreață (25) și sculptor (62) era una covârșitoare, Maria a declarat în nenumărate rânduri că Brâncuși a fost dragostea vieții ei. Nici marele artist nu a tratat cu indiferență iubirea pentru „Regina cântecului românesc”, astfel că artista a ocupat un loc special în inima sa pentru tot restul vieții.
Dragoste la prima vedere
Povestea de dragoste a început în anul 1938, la Paris. Cei doi artiști s-au văzut pentru întâia oară în Orașul Iubirii, iar flacăra pasiunii s-a înfiripat imediat în inimile celor doi. Erau suflete pereche, iar dragostea dintre ei a fost trăită cu patos. Când s-au cunoscut, Maria Tănase venise la Paris pentru a promova o expoziție organizată de Dimitrie Gusti. Regina cântecului românesc trebuia să susțină un recital într-un restaurant parizian, însă a uitat complet de eveniment. Într-o dăruire totală, Maria s-a lăsat „îmbătată” de iubirea lui Brâncuși. Două zile și două nopți, îndrăgostiții nu au mai ieșit din atelierul de lucru al sculptorului, iar Dimitrie Gusti s-a supărat foc și pară pe solistă, alegând să o lase de izbeliște în Paris. Maria a tratat totul cu nepăsare și asta pentru că întâlnise în sfârșit bărbatul pe care avea să îl iubească întreaga viață.
Brâncuși, cucerit de Pasărea Măiastră
Nici Brâncuși nu rămăsese indiferent la farmecele Mariei. Orele petrecute în compania ei au fost balsam pentru suflet, iar artistul a „sculptat” în piatră iubirea pentru olteanca lui, cea care îl făcea să se simtă ca acasă ori de câte ori îi încânta auzul cu melodiile sale. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înțelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu… Auzi? Mă-nțelegi?”, spunea Constantin Brâncuși.
O suferință cruntă pentru o „bocitoare”
Iubirea pătimașă dintre cei doi s-a transformat ușor într-o poveste greu de suportat, mai ales pentru Maria. Brâncuși dorea să o vadă pe marile scene ale Operei și nu în restaurantele pline de cheflii. Astfel, artistul a devenit cel mai mare critic al cântăreței și o numea adesea „bocitoare”. Maria, îndurerată și jignită de ironiile titanului de la Hobița, a decis să îl părăsească. Rănit și profund dezamăgit de decizia celei care îi furase pentru totdeauna inima, Brâncuși face destăinuiri amare către cunoscuții săi. „Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse”, spunea Brâncuși unor cunoscuți, în anul în care Maria l-a părăsit.
Și-a trăit ultimii ani în Orașul lui Brâncuși
Iubirea nemărginită pentru Brâncuși a făcut-o pe Maria Tănase, cinci ani mai târziu, să încerce să nu mai cânte prin localuri și să se afirme la operetă. Din păcate, prestația ei a fost mult sub așteptări, iar suferința din sufletul său a măcinat-o ani la rând. A realizat atunci că Brâncuși avea dreptate, însă nu a mai apucat să îi mărturisească eșecul său. Titanul sculpturii românești s-a prăpădit în anul 1957, iar Maria l-a jelit amarnic luni la rând, deși relația lor se terminase cu mult înainte de nefericitul eveniment. Dispariția lui Brâncuși a determinat-o pe artista numită „Edith Piaf a României”, să dezvolte o dragoste și mai mare pentru românesc. Astfel, a decis să își deschidă o școală de muzică la Târgu-Jiu.
Răpusă de o boală cumplită
Visul Mariei era să își trăiască viața în locul unde Brâncuși a dat naștere celor mai mari capodopere ale sculpturii românești, însă nu a mai apucat să își îndeplinească dorința. În primăvara anului 1963, cântăreața află că suferă de o boală cumplită: cancer la plămâni. Câteva luni după diagnosticare, la vârsta de 50 de ani, „Pasărea măiastră” s-a stins din viață la Spitalul Fundeni. De acum avea să fie din nou împreună cu Brâncuși, marea sa dragoste plecată la ceruri, cel pe care l-a iubit până când trupul său și-a dat ultima suflare.
