Marioara și Dede Băbu sunt ciobani din generație în generație și mereu s-au mândrit cu acest fapt! Iubesc muntele şi au transformat stâna de pe muntele Ștefanu în loc preferat de mii de turiști, așa că s-au gândit la noi modalități de a-i atrage pe aceștia. Cei doi soți și copii lor au amenajat la Stâna Ștefanu un mic muzeu, o frumoasă colecție etnografică de cămăși tradiționale, ii cusute acum 100 de ani, catrințe și covoare țesute de novăcence și vîlcence pricepute! Ca să strângă zecile de obiecte vechi pe care le-a expus la Stână, băcița Marioara a colindat satele din Vâlcea, Gorj și Sibiu și a achiziționat ce a găsit mai de valoare. Unele dintre cele mai vechi obiecte din micul muzeu sunt un cojoc ciobănesc de la jumătatea anului 1800, ii și ciorapi de acum 100 și ceva de ani, un război de țesut, o ladă de zestre, dar şi alte obiecte.
Luna iulie este vârful de sezon la Stâna Ștefanu de pe Transalpina! Mii de turiști vin aici săptămânal pentru peisaje, mâncarea bună de la stână și, mai nou, pentru muzeul (de mici dimensiuni) etnografic înființat aici de Marioara Băbu, băcița de la Stâna Ștefanu. Soţii Marioara şi Dede Băbu şi-au transformat stâna într-un loc pe care turiştii îl vizitează atunci când urcă pe Transalpina. Mii de persoane din țară și străinătate au trecut anul trecut pe la Stâna Ștefanu, ajunsă cunoscută în toată România! „Am deschis Stâna Ștefanu la 1 iunie anul acesta. Atunci a fost gata și muzeul. Am lungit stâna, avem un pridvor, mese mai multe, mâncarea la fel de bună. În muzeu am strâns multe obiecte vechi, 40 de costume populare, avem costum de ginere și de mireasă, un război de țesut vechi de 100 de ani! Multe surprize! Primarul de la Voineasa mi-a spus că noi aducem mulți turiști în zonă! Este o bucurie pentru noi (…). În primăvară am înregistrat Stâna Ștefanu la OSIM; cu marcă înregistrată. Am fost cu emoții la București, la OSIM, dar o doamnă de acolo mi-a zis că știe cine sunt, că știe de Stâna Ștefanu”, a spus băcița Marioara Băbu.
Ce puteți admira pe îndelete la Stâna Ștefanu
Nu sunt puțini cei care opresc la Stâna Ștefanu după ce au parcurs o bună bucată din Șoseaua Regelui! Aici sunt așteptați cu bucate gustoase, pe care le și urmăresc cum sunt preparate, căci ceaunele fierb mai mereu la foc de lemn de brad. De când a deschis și micul muzeu, la Stână vin mai mulți turiști curioși. Fiecare se interesează de obiectele expuse, mulți neștiind la ce foloseau unele dintre ele. Băcița explică prietenoasă oricui întreabă! „Cea mai veche piesă din micul nostru muzeu este un cojocel de la 1800 și ceva și un chimir, mai avem și niște ciorapi de 100 de ani. Avem o farfurie de la 1840, pictată manual, am luat-o de la niște oameni din Sibiu. M-a întrebat cineva dacă o vând! Și-a dat seama că este veche. Unii oameni știu valoarea lucrurilor, alții nu o știu, unii le apreciază, alții nu. Așa este omul! Lada de zestre este de la Vâlcea, este foarte veche. Avea picturi pe ea, o frumusețe! Mai avem o ladă de zestre din 1962, avem un hambar în care țineau bătrânii făina de porumb pentru mămăligă! La muzeu avem straie foarte vechi. De peste 100 de ani. Ii și fuste cusute acum zeci și zeci de ani. Avem costume din zona Novaciului, a Sibiului. Le-am căutat și le-am cumpărat, altele le-am avut acasă, altele găsite pe la rude. Avem obiecte specifice vieții de cioban, de scărmănat lâna, putinei de unt, vechi, foarte vechi. O parte din obiecte le-am găsit la Vâlcea. O pereche de ciorapi are peste 100 de ani, îi purtau femeile de la munte, îi legau cu elastic pe pulpa piciorului! Și uite că au rezistat. Lâna rezistă, nu putrezește, mai ales cea de acum 100 de ani. Avem prosoape cusute pe etamină, avem covoare vechi de 100 de ani, care nu s-au decolorat. Femeile de atunci vopseau ața cu care țeseau cu plante, diferite plante. Lucrau mult, frumos, în ziua de azi s-au pierdut din aceste tradiții”, a povestit băcița Marioara Băbu.
Vorbele înțeleptului baci Dede Băbu
Și părinții și bunicii săi au fost ciobani și au iubit natura și, mai ales, meleagurile natale, ale Gorjului! Trăiți în Novaci, dar purtându-și oile în transhumanță peste tot, baciul Dede Băbu are de povestit multe! Pentru cine are timp să îl asculte, nu va regreta! Vorbele sale înțelepte îți ajung la suflet și-ți rămân în minte! „De câțiva ani, însă, noi iernăm oile în câmpia Doljului. Povestea supraviețuirii lor și a ciobanilor este lungă și plină de peripeții. Nu pot spune decât atât: pentru ciobani, fiecare colțișor de hrană, e muncit până la sânge. În spatele unui mit și a unei bucăți de brânză, se află (mai ales în zilele noastre) o realitate dură, o trudă necontenită fără de care am fi mai săraci ca popor… Dacă faci o mesărie, fă-o bine, bă, tată și orice-ai face nu-ț’ bate joc de om că te bate Dumnezău! Așa cred eu! Eu mi-am ales oile și pe drumu’ ăsta merg! Fără oi, n-aș putea trăi!”, a spus Dede Băbu.
2 Comments