În Piaţa Victoriei, din centrul municipiului Târgu Jiu, se află o biserică unică în România, pentru că pe zidurile exterioare sunt pictați cei mai cunoscuți gânditori din istoria antică. Pictura exterioară a fost realizată chiar de la construcția bisericii, a fost refăcută de pictorul Iosif Keber, iar acum se află în proces de restaurare.
Lăcaşul de cult a mai purtat denumirea de „Biserica Negustorilor“, pentru că este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu si Radu Cupetu. Portretele acestora pot fi văzute în pronaos. Biserica a fost construită între 1748-1764 și are formă de cruce, suferind de-a lungul timpului o serie de modificări. În anul 1843, cu ajutorul lui Pavel Kisseleff, catapeteasma a fost zugrăvită și înfrumuseţată, iar în 1855, pictura în stilul bizantin este acoperită cu pictura în stilul renaşterii de către pictorul Mişu Popp.
Biserica a avut de suferit din cauza războaielor ruso-austro-turce. Lăcașul de cult a fost restaurat în mai multe rânduri, cu sprijin domnesc de către Alexandru C. Moruzzi, la 1793, apoi de Ioan Caragea voievod, la 1813.
Ce filosofi sunt pictați pe zidurile bisericii
Pictura bisericii a fost executată în secolul al XVIII-lea, în frescă. Ulterior, catapeteasma a fost restaurată la 1843 de către zugravul Sava Petrovici, cu sprijinul contelui rus Pavel Kiseleff. Biserica este repictată în stil renascentist, între 1854-1855, de către Mişu Pop. De asemenea, turlele sunt supraînălţate. Biserica este din nou restaurată, mai ales la faţadele exterioare, în două etape, în 1902 şi 1933-1940.
La indicaţiile marelui istoric Nicolae Iorga sunt eliminate ferestrele îngustate, iar firidele exterioare ale faţadelor restaurate. Pictura interioară este spălată, iar cea exterioară, cu vechile fresce reprezentând figurile filozofilor şi sibilelor sunt refăcute de către pictorul Iosif Keber. Pe zidurile bisericii sunt înfăţişaţi mai mulţi filosofi antici, cum ar fi: Socrate, Aristotel, Pitagora, Diogenes, Hipocrate și Plutarh. O astfel de biserică, pe care sunt pictaţi filosofi din perioada antică, se află şi pe muntele Athos.
„Din picturile exterioare ale paraclisului, cele care întruchipează filosofi sau oameni de ştiinţă arată faptul că apropierea de Dumnezeu se poate face şi pe calea cunoaşterii. Oamenii de ştiinţă sunt exponenţii celor care au considerat că putem accede la Divinitate prin raţiune şi gândire. Pictorii s-au simţit mult mai liberi în spaţiul exterior al bisericii, abordând o temă mai puţin întâlnită şi mai puţin accesibilă înţelegerii umane. Este tema «Filosofi şi Sibile», zugrăviţi pe brâul de sub streaşina bisericii, uneori asociaţi cu regii şi profeţii Vechiului Testament şi chiar cu sfinţii din calendarul creştin“, a spus preotul paroh Mihai Roibu.
Biserica a stat la baza întemeierii Colegiului „Spiru Haret“
La începutul secolului al XIX-lea, pe lângă biserică, au funcţionat chilii în care a fost amenajată o şcoală domnească, care a fost mutată apoi la Şcoala Normală, Colegiul Naţional „Spiru Haret“. La sfârşitul aceluiași secol, Biserica „Sf. Voievozi“ a devenit catedrala oraşului Târgu-Jiu.
Comuniștii nu au fost de acord cu funcționarea bisericii în centrul orașului
Regimul comunist nu a fost de acord cu funcționarea bisericii chiar în centrul orașului, astfel că lăcașul de cult a fost închis. Mai mult decât atât, biserica a fost vizată pentru demolare. Intervenţia energică a unor cercetători la responsabilii locali de partid a salvat lăcaşul. Cu toate acestea, în 1960, biserica a fost închisă cultului, pentru ca la începutul anilor 1980 să fie redeschisă ca muzeu. A fost redată cultului în seara de 24 decembrie 1989.
