Rolf Kaiser este un cetățean german care trăiește în județul Gorj de aproximativ zece ani. Acesta a venit în România pentru că se simte în țara noastră mai bine decât la el acasă. Rolf este un mare iubitor de animale și deține o fundație prin care ajută câinii comunitari din județul Gorj. Sute de maidanezi au fost adoptați de familii din Germania.
Neamțul are o firmă care activează în domeniul IT cu mulți clienți în Germania și, astfel, reușește să-ți câștige existența. A ajuns prima dată în România în anul 2000, când a venit să practice offroad. „I-a fost teamă la început, pentru că nu mai fusese într-o fostă țară comunistă. Un prieten a venit cu această propunere. L-am întrebat dacă are vreo problemă cu capul. Imaginea României nu era prea bună, nu știam nimic despre țară și mai era atunci și problema cu obținerea vizelor. Imaginea nu era bună din cauza mass-mediei și a politicienilor. Eu nu avusesem niciodată vreo legătură cu o țară din estul Europei“, ne spune Rolf.
În anul 2007, germanul a venit să trăiască în Târgu Jiu și de atunci a rămas aici, s-a căsătorit și, culmea, conduce o mașină românească, Logan MCV. „Este o mașină foarte bună, mai bună decât cele germane. Fac anual zeci de mii de kilometri“, mărturisește neamțul. După doi ani de la venirea în Gorj și-a cunoscut, întâmplător, viitoarea soție, cu care s-a căsătorit în anul 2011.
Are un padoc privat, unde se ocupă de îngrijirea a 60 de maidanezi
Rolf este specializat în animalele traumatizate. În anul 2010, a înființat o fundație și a început să se ocupe de câinii fără stăpân. Organizația „Animal Protect Anubis“ asigură costurile necesare pentru efectuarea de castrări, operații operații și tratamente. Mai mult decât atât, neamțul a deschis și un adăpost privat pentru maidanezi: „Am cumpărat la țară un teren pe care am amenajat un adăpost privat, unde sunt în jur de 60 de câini“.
El este voluntar la adăpostul public al Primăriei Târgu Jiu, lângă care a amenajat trei țarcuri în care se se îngrijește de câinii cu probleme: „Am un contract de voluntariat la adăpostul public și ajut de doi-trei ani. În fiecare zi sunt acolo și ajut câinii cu probleme medicale să fie operați. Achit medicamentele necesare. Fac curățenie și îi îngrijesc. Am sub îngrijirea mea câinii din 11 boxe. Banii necesari provin din Germania, de la prietenii mei și de la iubitorii de animale de acolo. Am construit trei boxe, lângă padocul primăriei, în care se află câinii cu probleme medicale sau traumatizați“. Germanul și un prieten din Gorj, iubitor de animale, a realizat în mai multe boxe postamente din lemn pentru a se păstra mai bine curățenia.
„Nu se vrea rezolvarea problemei câinilor fără stăpân“
Rolf ne spune că problema câinilor fără stăpân din România s-ar putea rezolva foarte repede, dar că nu se dorește acest lucru, pentru că în spatele maidanezilor s-a dezvoltat o întreagă industrie și sunt mulți oameni care își câștigă existența:
„România este în situația Germaniei din anii 60-70. Câinele fără stăpân este conectat la multe fonduri europene. Este o afacere fantastică. Sunt mulți români care fac «bani de bani» din asta. Este o întreagă industrie dezvoltată, mai ales în București. Dacă se dorește, în cinci ani de zile s-ar rezolva problema. Medicii veterinari trebuie să înregistreze toți câinii din gospodării, iar proprietarii să fie obligați să-i castreze. Nu se vrea rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, pentru că atunci s-ar stopa și finanțarea“
„În 17 ani nu mi s-a furat nimic“
Rolf adoră România. Nu a avut vreodată probleme cu cineva și s-a integrat perfect, ajungând să ne cunoască și obiceiurile:
„În România nu există agresivitate față de cineva anonim. În 17 ani de zile nu am avut vreo problemă cu cineva. Niciodată. Am fost împreună cu țigani, cu români, cu oameni cu bani și fără bani, am fost la nuntă, la botez, la înmormântare și nu am avut nicio problemă cu nimeni și știu toate obiceiurile. Aici sunt oameni mai pașnici. În 17 ani de zile nu mi s-a furat nimic. Am uitat telefonul într-o terasă și m-am întors după două ore, iar barmanul mi l-a înapoiat“, a povestit Rolf.
1 Comment