Muzeul Civilizației Populare Tradiționale din România „ASTRA” din Sibiu cuprinde în alcătuirea sa și zeci de imobile strămutate din județul Gorj. Astfel, grație inițiativei muzeografilor de la Sibiu, mai multe case, mori pe apă, chiar și o biserică, au fost salvate și strămutate la ASTRA spre a fi vizitate și cunoscute atât de români, cât, mai ales, de turiștii străini. Din satul olarilor Găleșoaia, al comunei Cîlnic, a fost mutată o minunată moară cu șase ciuturi (roți orizontale). Dacă nu sunteți din Gorj și treceți prin comuna Cîlnic, puteți face un popas la Centrul de Informare Turistică și puteți afla mai multe despre satul olarilor-Gălșoaia.
În 1972, muzeografii de la Sibiu au decis, alături de autoritățile din Gorj, în special sfătuindu-se cu cei de la Cîlnic, transferarea morii cu șase ciuturi sau roți orizontale la Muzeul Civilizației Tradiționale. Moara a fost strămutată din satul olarilor, acum dispărut, înghițit de lucrările miniere-Găleșoaia. Moara funcționa pe apa râului Tismana și a fost construită în a doua jumătate a secolului XIX. „Prin anumite particularități, moara de la Găleșoaia arată cum gândea țăranul român și ce spirit creator avea. El a demonstrat încă o dată că știa să folosească la maximum resursele de care dispunea, spiritul creator al constructorilor populari din Gorj. Moara este foarte mare, deoarece râul pe care funcționa avea un debit deosebit. Era construită mult deasupra apei, așezată pe piloni din lemn masiv, la 4 metri deasupra apei”, spun specialiștii Muzeului ASTRA.
Moara din satul gorjenesc Găleșoaia a fostr strămutată la Sibiu și specialiștii au făcut tot ce le-a stat în putere ca ea să arate exact ca „acasă”: este așezată pe 12 piloni, are și un conac, adică o cameră unde se odihnea morarul. Această cameră era specifică morilor de pe râul Tismana. „Moara din Găleșoaia este ultimul martor al acestor instalații de pe râul Tismana. Construcția are un plan dreptunghiular, pereții sunt din bârne de stejar, acoperișul în două ape. (…) Pentru a asigura căderea, cât și cantitatea de apă necesare pentru acționarea morii, a celor șase ciuturi, apa râului se stăvilea într-un mic lac-zăton în imediata sa apropiere. (…) Moara de la Găleșoaia avea peste 40 de coproprietari repartizați pe cele șase instalații. Drepturile de măcinare se calculau pe zilele și orele lunii pentru fiecare proprietar”, scris prof. dr. Corneliu I. Bucur în lucrarea-catalog „Muzeul ASTRA” (2007). În Muzeul sibian mai întâlnim o moară cu ciuturi strămutată de la Arcani și alte numeroase case și crame.
Găleșoaia era cel mai renumit sat din Gorj, deoarece aici trăiau și creau meșterii olari. De generații au dus, din neam în neam, meșteșugul prelucrării lutului. Oalele și ulcele ieșite din mâinile lor pricepute erau cunoscute de-a lungul și de-a latul Olteniei. La Muzeul ASTRA veți mai putea vizita și complexul de gospodării de la Găleșoaia. În ambele gospodării apare semnul distinctiv al meseriei practicate de generații – anume cuptorul de ars oale.
Sperăm că v-am convins să mergeți la Sibiu și vizitați Muzeul Astra, ca să aflați mai multe despre obiceiurile și geniul țăranului din Gorj.
