Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) marchează celebrarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), prezentând publicului, începând cu 20 ianuarie, micro-expoziția „Maria Rosetti – simbol al României Moderne”. Cu această ocazie, vizitatorii muzeului vor putea să admire o serie de piese inedite din colecțiile MNIR, expuse acum pentru prima dată: două cărți din biblioteca Mariei Rosetti („The english echo”, de Samuel Waddy și „Horace“, de Pierre Corneille), o călimară și o muștarieră din porţelan, cu monogramă. De asemenea, este expusă și o copie a picturii „România Revoluționară”, realizată de pictorul Octavian Angheluță (1904–1979), artist emerit, profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Maria Rosetti, născută Mary Grant (având origini scoțiano-franceze), a scris și militat pentru drepturile și unitatea poporului român, devenind simbolul feminin al României moderne. În anul 1850, aceasta a fost pictată de Constantin-Daniel Rosenthal ca întruchipare a „României Revoluționare”.
Maria și-a susținut soțul, Constantin A. Rosetti, îndemnându-l să scrie, să ia atitudine și să ceară libertatea și drepturile românilor. Casa Rosetti a devenit loc de întâlnire al revoluționarilor, mișcarea de la 1848, din București, fiind pregătită și cu participarea Mariei. Este de notorietatea contribuția sa la evadarea revoluționarilor munteni, de pe vasul otoman pe care se aflau prizonieri
A trăit alături de soțul său în exil la Paris unde s-au apropiat de elita revoluționară franceză. A fost colaboratoare a ziarului „La Presse”, iar casa Rosetti s-a transformat în loc de întâlnire și refugiu pentru ceilalți exilați români și de alte nații.
Întoarcerea la București a coincis cu avântul mișcării unioniste în Principate, iar legăturile pariziene ale familiei Rosetti au contribuit la susținerea ideii de independență și de unitate națională. Familia Rosetti a fost în centrul mișcării unioniste, susținând Partida Națională și Unirea Principatelor.
Maria Rosetti a fost prima femeie jurnalist din țară, scriind la ziarul „Românul”, fondat de soțul său pe 9 august 1857. A întemeiat, la rândul ei, o publicație periodică, cea dintâi dedicată femeilor, săptămânalul „Mama și copilul” (iulie 1865-aprilie 1866), prin care educa mamele și le arăta rolul lor în evoluția națiunii române. A organizat comitete de ajutorare a populației în timpul foametei din anii 1866-1867, iar în timpul Războiului de Independență a condus „Comitetul femeilor”, care a strâns fonduri pentru înființarea Spitalului din Turnul Măgurele și pentru susținerea de infirmierii în spatele frontului.
