Înconjurată și protejată de copaci colorați de toamna care și-a intrat în drepturi, Mănăstirea Crasna este unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult din Gorj. Anual este vizitată de mii de pelerini, în special de cei care vin să viziteze Oltenia de sub Munte. Aici găsesc liniștea de care au nevoie și se pot reculege și închina la icoanele foarte vechi. Unii specialiști spun că în limba slavonă „Crasna” s-ar traduce în „frumoasă”, așa că îi mai spun lăcașului de cult Mănăstirea Frumoasa!
Mănăstirea Crasna se află la 30 de kilometri față de municipiul Târgu-Jiu, capitala de județ și la 15 kilometri față de orașul Novaci. Acest lăcaș de cult a luat ființă la sfârșitul secolului al XV-lea. „În anul 1636, Dumitru Filișteanu din Filiași, mare sluger, construiește la Crasna noi chilii și biserica din piatră de râu și cărămidă în locul celei de lemn și introduce viața de obște în mănăstire.
Biserica a fost terminată la 24 septembrie 1637 după cum reiese din pisania bisericii: „Cu vrerea Părintelui, a Fiului și a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru cel mare cu feciorii lui i-au dat lui Dumnezeu și n-am cruțat avuția ce au zidit această Sfântă mănăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab, luna septembrie, ziua 24″”, scrie pe site-ul crestinorotodox.ro. Pictura bisericii este executată în stil post brâncovenesc în anul 1757 și este cu adevărat impresionantă.
Cine a mai contribuit la mănăstirea de astăzi
În afară de Dumitru Filișeanul din Filiași, mai sunt amintiți și alți ctitori:
„Jupânița Ilinca Filișeanu, jupân Mihai Crăsnaru, Bălașa Crăsnaru, familia Țundreștilor, fiul lui Ion Țundrea fiind înmormântat în pridvorul bisericii, după cum arată inscripția. (…) Un ctitor mai aproape de zilele noastre este Gheorghe Tătărăscu și Arethia (…) acesta a construit corpul de chilii de la Nord, în stil brâncovenesc. Au ars o dată, apoi le-a refăcut, a dăruit stranele și scaunul arhieresc, lucrare în lemn de stejar. Porțile de la prima intrare sunt lucrate de meșterul lui Tătărăscu! Tot el a contribuit la construcția zidurilor care flanchează mănăstirea”, scrie în broșura „Mănăstirea Crasna Gorj”, editată acum câțiva ani de CJPCT Gorj și Teodor Dădălău.
Pe la Mănăstirea Crasna, de-a lungul anilor, au venit nenumărate personalități ale României. De exemplu, în 1943, aici, a venit episcopul Ioan al Kievului, care a cerut starețului de atunci să îl primească ca frate începător. Episcopul era fugar al prigoanei comuniste și faimos în întreaga Rusie. Starețul i-a încredințat sarcina de a paște vitele. După 4 ani i s-a propus să fie călugărit, dar, în aceeași noapte, episcopul Ioan al Kievului a dispărut și a ajuns un mare sihastru al munților Neamțului!
1910-Alexandru Ștefulescu și mănăstirea
În 1910, istoricul gorjean Alexandru Ștefulescu a vizitat acest lăcaș de cult. Iată ce scria și cum a fost impresionat de mănăstirea din Crasna:
„Biserica se înfățișează pe afară ca o clădire greoaie acoperită cu șindrilă, cu streșini largi, cu pereții puțin înalți decorați cu un mic brâu de cărămidă aproape sub streașină și cu arcaturi ce par a se răzima de o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Stilul arhitectonic este bizantin. (…) Numai o inimă eminamente pioasă, un suflet generos ca al pitarului Dumitru Filișanul putea să dăruiască Crasnei o așa bogată, artistică și măreață catapeteasmă, ce cu greu își putea găsi rivala în țară. (…) Între naos și altarul bisericii se află un giuvaier de catapeteasmă, cap de operă a sculpturii și picturii românești din veacul al XVII-lea. Totul este lucrat cu artă”.
Una dintre cele mai frumoase catapetesme din România
Biserica de tip bizantin are pereți decorați cu un brâu de cărămidă sub streașină și cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă care înconjoară biserica. Catapeteasma, printre cele mai frumoase din țară – înaltă până la boltă – este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foi de aur.
Naosul și pronaosul sunt cam la fel de spațioase, despărțite de un zid înalt până la boltă, cu o deschidere cât o ușă obișnuită. Pridvorul este închis cu ziduri la fel de groase. Este pictat în totalitate (pereți și boltă). Are doua deschideri pentru intrarea credincioșilor.
1 Comment