Pe teritoriul Gorjului de astăzi au existat trei județe: Jaleș, Motru și Gilort. Acestea au ființat în jurul râurilor de la care au împrumutat și numele. Cel mai dezvoltat a fost județul Jaleș, capitala fiind comuna Runcu de astăzi.
Prima informație despre județul Jaleșul se găsește între un document din 3 octombrie 1385, prin care domnitorul Țării Românești, Dan I, confirmă Mănăstirii Tismana dania sa din județul Jaleșului: „Și mai întâi am văruit acestei așa-zise mănăstiri grâul din județul Jaleșului 400 de găleți pe fiecare an…”.
Daniel este reînnoită de Mircea cel Bătrân și Vlad Dracul. Denumirea de județul Jaleș apare pentru ultima dată într-un document de la 20 septembrie 1444 a lui Iancu de Hunedoara.
„Județul Jaleș sau Jaleșului, în forma genitivă, după cum apare în documente, și-a luat numele, evident, de la râul Jaleș, monument al naturii. Numele Jaleș e traco-getic (…). Pe valea Jaleșului se află localitatea Dăbăceștii pe Jaleș, menționată odată cu județul Jaleș în documentul din 3 octombrie 1385. Aici se aflau boierii Dumitru Dăbăcescu și urmașii săi, oameni influenți care au impus numele lor vechiului sat Runcu cu vestitele sale nuceturi și, desigur, aici a fost și capitala județului Jaleș jucat un rol politic și Economic la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Subliniem că Dăbăceștii pe Jaleș a fost denumirea unui sat în locul Runcu numai în timpul locuirii familiei Dăbăcescu. (…)
Județul Jaleșului este situat în regiunea de deal și de munte al actualului județ Gorj, fără a se putea, însă, determina precis hotarele. În cuprinsul lui, după cum atestă actele domnești contemporane, erau satele: Ploștina, Cereșevol, Godinești, Turcinești, Leurda, Pecălești, Obăialești, Valea Largă, Strâmbă, Arcani, Tămășești, Bălești, Rasova, Ceaur, Ungureni, Dudești, Tismana, Sârbșori și Podeni. După enumerarea acestor sate se deduce că județul Jaleșului, dacă nu în total, în cea mai mare parte, era așezat în dreapta Jiului”, arată profesorul Vasile Cărăbiș într-o lucrare publicată în volumul “Litua”.
Județul Jaleș, un loc de protector
„Satele și târgurile din această zonă subcarpatică sunt, fără îndoială, dintre cele mai vechi așezări din țară. Pe timpuri de restriște, aici, între culmile dealurilor acoperite cu păduri mari, care merg până la munte, viața era mai sigură. Nu în zadar boierii de Dăbăcești și-au ales reședința aici, pe Jaleș. Importanța acestei așezări de pe jale și a continuat peste secole. Nu întâmplător aici, pe Jaleș, în Runcu, unde au fost Dăbăceștii, Florica, fiica lui Mihai Viteazu, a ridicat o biserică din zid între anii 1593 – 1596”, precizează Vasile Cărăbiș.
Județele Gilort și Motru
În perioada județului Jaleș a existat și județul Motru, numit astfel după râul cu aceeași denumire. Este menționat într-un act din 10 iunie 1415, prin care Mircea cel Bătrân confirmă unor boiernași satele Bala și Preslop. Acest județ se întindea în dreapta și în stânga râului Motru. Al treilea județ dispărut de pe teritoriul Gorjului este Gilortul, numele fiind luat de la numele râului, jurul căruia se întindea. Este menționat pentru un document din 3 mai 1502, prin care Radu cel Mare dăruia Mănăstirii Govora anual câte „patru burdufe de brânză și câte șase cașuri din județul Gilortului”.
„Capitala județului Gilort trebuie să fi fost la Târgu Gilort apărut documentar la 24 aprilie 1484”, mai arată Vasile Cărăbiș.
