Cula Cornoiu de la Curtișoara a fost datată la mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind una dintre cele mai frumoase construcții de acest tip din zona Gorjului. Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, singurul de acest fel de la noi din județ, a luat ființă în jurul acestei construcții fortificate. Cula impresionează prin frumusețea ușilor grandioase, simplitatea și bunul gust al camerelor care te transpun cu secole în urmă, pe vremea boierilor care se adăposteau aici, coloanele masive. Pentru turiștii care ajung în Gorj, Cula Cornoiu trebuie trecută pe lista obiectivelor „de văzut”.
Muzeul etnografic în aer liber din localitatea Curtişoara a fost amenajat între anii 1968-1975, în jurul magnificei Culei Cornoiu și conţine obiecte etnografice, piese de mobilier ţărănesc, costume gorjeneşti. Aici sunt găzduite numeroase expoziții: permanentă – arhitectură populară; temporară – ceramică, crestături în lemn, costum popular gorjenesc, covoare şi scoarţe olteneşti.
Toate acestea au o vechime de peste 200 şi 300 de ani, lucru care le sporeşte valoarea. „Muzeul de la Curtişoara a luat fiinţă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului şi a turnului cu apă. Cula, turnul de apă şi terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamţu, guvernatorul Băncii Naţionale de la Craiova.
Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boiereşti, o casă a slugilor şi a mai făcut unele lucrări de modernizare a culei. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franţa de teama regimului comunist”, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj.
Cea mai frumoasă culă din Gorj
Potrivit site-ului www.kule.ro, Cula Cornoiu este una din cele mai frumoase construcţii de acest tip din zonă. Conform documentelor istorice, în anul 1785, Radu Pistescu care nu avea copii, îi lasă averea logofătului Cornea din Târgu Jiu. Acesta va construi în apropierea Culei Cornoiu biserica cu hramul „Sfantul Ioan Botezătorul”. Ctitorii apar pictați în această biserică.
În următorul secol, moștenitorii au făcut reparații, schimbări, pe fațadele laterale ale Culei, de exemplu, au fost lărgite ferestrele. În anul 1927, Speranţa Cornoiu vinde proprietatea lui Constantin Neamţu, directorul Băncii Naţionale Craiova.
În anul 1975 a fost inaugurat Muzeul arhitecturii populare gorjeneşti, cula Cornoiu fiind înclusă în cadrul acestui muzeu etnografic în aer liber. „În ciuda vechimii apreciabile și a modificărilor, Cula Cornoiu și-a păstrat titlul de cea mai frumoasă și mai elegantă culă din Gorj, acordat de Alexandru Ștefulescu în 1904, în cartea album «Gorjul istoric și pitoresc»”, scrie în volumul „Casele fortificate, între fală și ruină”.
Aprecierea istoricului Ștefulescu avea la bază calitățile arhitecturale ale monumentului de patrimoniu: fațadele sobre, fără niciun relief ornamental, golurile meterezelor, fântâna săpată chiar în beci, pentru ca aceia care se adăposteau să aibă apă și turla octogonală în miniatură. Cula este din cărămidă și are trei nivele. La primul etaj sunt trei camere de locuit şi o baie modernă amenajată în secolul XX. La ultimul sunt alte trei încăperi. Tavanele au grinzi masive din lemn, ferestrele au fost mărite în cursul secolului al XIX-lea.
Moștenitorii Culei au recâștigat-o
Ștefan și Pierre Bortnowski, moștenitorii și proprietarii de drept ai Culei Cornoiu, au venit în 2014, de exemplu, și au lucrat, alături de un grup de studenți la arhitectură la restaurarea monumentului. În 1927, Constantin Neamțu, bunicul matern al arhitectului Bortnowski (așa cum scrie și mai sus n.red.), a cumpărat terenul și Cula de la familia Cornoiu și a mai ridicat aici un conac boieresc.
A pierdut dreptul asupra lor, odată cu venirea regimului comunist. Membrii familiei Bortnowski au câștigat moștenirea în instanță în 2006, iar din 2007 au organizat la Curtișoara, vara, un work-shop cu studenți străini la arhitectură, vreme de câte trei săptămâni. De-a lungul anilor, au venit la Curtișoara tineri din Franța, Belgia, Vietnam, Canada, Elveția, România, dar și alte țări și, mai apoi, au povestit colegilor experiența. Au învațat aici să restaureze lemnul și alte materiale, în 2013 au refăcut acoperișul Culei, au pus șiță nouă.
