Când spui județul Hunedoara te gândești rapid la Mănăstirea Prislop și la părintele Arsenie Boca, însă, în opinia noastră, biserica de la Densuș – monument istoric precreștin – este un obiectiv turistic ce nu trebuie ocolit. Frumusețea și măreția zidurilor înalte, deschise la culoare, roșul sângeriu al cărămizilor ce bordurează unele părți al lăcașului, construcția care amintește de Imperiul Roman, icoanele de rit bizantin cu șterse chipuri ale sfinților, toate impresionează și te fac să revii aici.
Nu am mai văzut un asemenea lăcaș de cult, care să impresioneze tocmai prin simplitatea sa, prin felul în care blocurile de piatră au fost puse unele peste altele și astfel, înaintașii noștri din secolul XIII au realizat un monument închinat lui Dumnezeu, pe ruinele unui templu roman.
Pietrele vechi de secole tronează împrejurimile din localitatea Densuș, iar soarele prea fierbinte de vară nu pare a te mai deranja. Cum dai cu ochii de această biserică, sufletul ți se liniștește, iar mintea vrea să afle cât mai multe informații despre lăcașul de cult puțin bizar.
Este o biserică fără asemănare, exclamă aproape toți cei care ajuns aici! Criticul și istoricul literar George Călinescu spunea despre aceasta că este „o biserică bizară, făcută din marmuri și coloane (…) Un mic stâlp din cei patru care susțin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripție elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva șuvițe de soare venind pe niște ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”.
La ridicarea edificiului au mai fost folosite coloane și statui de la fosta colonie romană Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, care se află la 10 kilometri sud față de Densuș. Unii specialiști spun că edificiul ar fi fost templu roman al zeului Marte.
Cea mai vehiculată părere este cea care susține că actuala biserică din Densuș a fost un templu roman creștinizat, adică o biserică paleocreștină construită între secolele IV-VI, fiind și prima biserică de pe teritoriul Daciei. Cert este faptul că biserica din Densuș a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitatea secolului al IV-lea.
Informațiile de la intrarea în lăcaș
La intrarea în curtea bisericii există o placă de tablă pe care se poate citi următorul text: „Biserica – monument istoric Densuș, cu Hramul Sf. Nicolae, ridicată din piatră, în secolul al XIII-lea, pe plan central, cu caractere romanice, are naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi în jurul cărora se află un spațiu îngust (…) încăperi anexe au fost alăturate pe latura sudică și pe latura de vest și o tindă în secolele XIV – XV.
Este construită din piatră romană de la Ulpia Traiana (…) Pictura din 1443 aparține artistului Ștefan Zugravul, semnătura sa aflându-se sub fereastra sud-estică a absidei. Ansamblul mural îmbină sincretistic iconografia tradiționala bizantină cu elemente narative și realiste cu trăsături de renaștere timpurie într-o viziune cu trăsături folclorice”.
Arta creștină de la Biserica din Densuș
Biserica de la Densuș are hramul Sfântului Nicolae și este unică prin înfățișarea ei în arhitectura din România. Planul său reproduce o biserică în cruce greacă simplă, de tip central macedonean, cu un sistem de bolți original, îmbrăcat în veșmânt romanic.
În volumul „Arta creștină în România” (1981-București) se vorbește despre acest monument: „Biserica alcătuită în prima ei fază dintr-o încăpere aproape pătrată, în mijlocul căreia se înalță patru stâlpi masivi ce susțin un turn clopotniță și dintr-o absidă semicirculară folosită ca altar. Constructorul, un meșter local plin de îndrăzneală, a imitat un tip de construcție pe care nu l-a văzut niciodată. El a creat un conglomerat arhitectonic original, din variate materiale: piese antice de toate felurile, unele au inscripții latine, coloane, capiteluri, tuburi de canalizare romane, toate aduse de la ruinele Ulpia Traiana, aflată la câțiva kilometri. (…) Pe laturile de S și N au fost așezate câte trei coloane romane, (…), biserica are înfățișare de cub suprapus de o turlă cu bază tot cubică, construcție unitară”.
Slujbe de 700 de ani
În biserica din Densuş, slujbele se ţin neîntrerupt de şapte secole. Este cea mai veche biserică românească din piatră și este înconjurată de un cimitir vechi, în care mormintele sătenilor şi ale preoţilor care au slujit aici sunt învecinate cu pietre funerare romane. Prima atestare documentară a bisericii a fost la 2 iunie 1360. Biserica a fost restaurată în anii 2003 şi 2005, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi a Ministerului Culturii. Din anul 1991, ea a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul UNESCO.
Unicitatea unui monument
Iată elementele care particularizează Biserica din Densuș: este cea mai veche biserică românească în care se mai țin încă slujbe; elementele arhitectonice (coloane romane, leii de piatră de deasupra altarului, cărămizi cu inscripții romane, pietre funerare etc.); altarul bisericii, situat pe direcția sud, în timp ce toate bisericile ortodoxe au altarul spre est.
