Transalpina a devenit o adevărată atracție turistică, pentru că oferă peisaje amețitor de frumoase. Șoseaua străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul. Părintele acestui drum este un avocat ilustru, care a pus bazele și zonei Rânca.
Calea de acces de peste munţi către Ardeal a fost cunoscută din timpul romanilor, având o importanţă strategică. A fost modernizată parţial în perioada interbelică, de către regele Carol al II-lea, de unde vine şi denumirea de „Drumul Regelui“.
Cel care a avut pentru prima dată ideea şi iniţiativa construirii drumului care traversează Munţii Parâng a fost Dumitru Brezulescu, un avocat ilustru care a înfiinţat Banca Populară „Gilortul“, destinată sprijinirii ţărănimii.
Acesta l-a cunoscut pe inginerul Aurel Diaconovici, absolvent al Scolii Politehnice din Graz, care a fost numit, în anul 1884, şeful Serviciului Tehnic din Gorj. Cei doi au devenit buni prieteni şi într-una dintre peregrinările lor se naşte ideea construirii drumului care traversează Munţii Parâng şi care să lege Oltenia de Ardeal, care era folosit de ciobanii din Ardeal și Oltenia pentru a face schimb de produse.
Proiectul drumului a fost întocmit în anul 1912
În anul 1912, Diaconovici realizează un proiect al drumului. Planul construirii Transalpinei eşuează, după ce Dumitru Brezulescu moare în mod neaşteptat în anul 1916 la Bucureşti, la numai 36 de ani.
El a fost operat ca urmare a unor dureri la stomac, însă a decedat după numai două săptămâni din cauza unei septicemii. Proiectul lui Brezulescu şi Diaconovici nu a murit, iar conducerea Băncii „Gilortul“ a cerut, în anul 1934, premierului Gheorghe Tătărăscu să demareze construcţia drumului.
Gheorghe Tătărăscu a venit la Novaci şi a organizat o adunare populară în locul numit Plaiul Mare, unde i-a anunțat pe localnici despre construcţia drumului, proiectul fiind susţinut de Casa Regala a României.
Construit doar în doi ani
Lucrările de construcţie au început imediat, în anul 1934. Un an mai târziu, 800 de muncitori din comunele din împrejurimi au început lucrările la porţiunea dintre Novaci şi Şugag. În anul 1936, drumul a fost inaugurat, chiar în prezența regelui Carol al II-lea şi prim-ministrului Gheorghe Tătărăscu.
1 Comment