În județul Gorj există un monument istoric unic în România. Are o valoare deosebită

Cula „Davani“ din localitatea Samarinești, județul Gorj, este singura culă din lemn care mai există în România. Din păcate, aceasta este dată uitării de autorități, dar arhitecții din România consideră că este un bun de mare preț pentru toată țară de care trebuie să avem mare grijă.

Până în urmă cu câțiva ani a mai existat o culă din lemn, care s-a aflat în localitatea Mătăsari. Ca urmare a nepăsării autorităților, monumentul a dispărut pur și simplu, fiind furat bucată cu bucată. „A mai rămas o singură culă de lemn în România – Cula „Davani” din Samarineşti. Măcar pe aia să ne ţinem cu dinţii să nu dispară, pentru că este singura culă de lemn care a mai rămas în România”, a spus arhitectul Pavel Popescu, preşedintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România.

Cula din lemn de la Mătăsari a dispărut

La Craiova s-a desfășurat în urmă cu câteva zile Simpozionul „2018 Anul European al Patrimoniului – Culele din România”, organizat de Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România, unde s-a discutat despre situația culelor. Arhitectul Pavel Popescu a spus că a simțit o mare durere atunci când a aflat că monumentul a dispărut: „Una din cele două cule de lemn care mai erau în România a dispărut. Este vorba de Cula de la Mătăsari. E o mare pierdere. (…) Acum cinci ani de zile, când am văzut-o eu, se mai putea încă face ceva: un acoperiş, ceva deasupra. Când am fost ultima dată deja toate elementele de acoperiş căzuseră. Am semnalat şi nu s-a făcut nimic. Iar acum acolo este probabil semănat grâu. Am simţit o mare durere şi nu m-am mai putut duce acolo“.

26 de cule mai există în România

În România mai sunt în prezent 26 de cule: șapte sunt în judeţul Vâlcea, cinci în Argeș, câte patru în Gorj şi Mehedinţi, în Dolj se mai află trei, în Olt doar două, iar în Teleroman una singură. De asemenea, în Gorj se mai află trei case tip culă. „Aceste preţioase relicve istorice cu puteri evocatoare fac parte din memoria pământului românesc şi trebuie preţuite şi păstrate pentru generaţiile viitoare. Istoricii găsesc între aceste ziduri adevărate documente pentru pagini de istorie, iar arhitecţii apreciază cu mândrie arta unor înaintaţi anonimi care, deşi nu aveau la îndemână decât piatră, pământ, lemnul din pădure şi cărămida făcută cu unelte primitive, au reuşit să ridice aceste construcţii care au rezistat secole întregi”, este concluzia arhitecților participanți la simpozion.