Hidrocentrala subterană de la Tismana se află chiar în inima muntelui. Este amplasată la aproximativ doi kilometri de Mănăstirea Tismana, în Muntele Cioclovina. Un tunel săpat prin munte în lungime de aproximativ 800 de metri face legătura cu centrala aflată în străfundurile muntelui.
Centrala subterană este considerată o realizare a inginerilor români. Hidrocentrala ascunsă în străfundurile muntelui este unul dintre obiectivele turistice din localitatea Tismana, fiind vizitată frecvent de către turiști. Centrala este echipată cu doua hidroagregate cu turbine „Francis“ de o putere instalată de peste 100 MW. Centrala Tismana Subteran a fost dată în exploatare în anul 1983 și uzinează apa din lacul de acumulare Motru, care are un volum util de 2,9 milioane metri cubi și ajunge la hidrocentrală printr-o galerie subterană.
Centrala hidroelectrică subterană de la Tismana este cea mai mare unitate hidroenergetică din cadrul Complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, care a fost conceput după marea investiţie de la Porţile Fier. „După construirea între anii 1964-1971 a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier”, inginerii de aici studiază soluţia captării râurilor Cerna, Motru şi Tismana în vederea producerii de energie electrică.
Se proiectează construirea unor mari lacuri de acumulare, legate subteran între ele într-un mare Complex Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic naţional în perioada vârfului de consum. Organizarea de şantier de la Porţile de Fier se mută la Tismana şi într-un timp record se construiesc coloniile Centru lângă Stadionul cel vechi al Tismanei, Coşbuc pe Valea Tismanei, Tismăniţa la poalele nord-estice ale Cioclovinei, colonia Pocruia şi altele asemenea pe râurile Bistriţa, Motru, Cerna.
Urmează pentru Tismana o perioadă de «boom economic», forţa de muncă fiind atrasă de salariile bune acordate pe noile şantiere de lucru deschise pe lângă colonii. Migrarea ei antrenează declinul exploatării forestiere şi a industriei de artizanat. Dar câştigurile oamenilor de pe şantier, se observă în amenajările urbanistice. Apar o serie de construcţii noi de case, se reabilitează cele vechi, se construiesc anexe“, se arată în monografia localităţii Tismana.
Rol strategic în apărarea țării
Profesorul pensionar Nicolae Tomoniu, un pasionat cercetător al istoriei zonei Tismana, ne dezvăluie că, lângă tunelul care duce către centrala din munte, mai există încă unul, paralel cu acesta. Accesul este, însă, interzis și se bănuiește că ar avea un rol strategic în apărarea țării:
„Tunelul de acces ajunge la poarta centralei subterane, dar în dreapta acestuia se mai află un tunel, care este paralel. Această galerie ar avea un rol de apărare. Se considera că în acest tunel ar fi putut să adăpostească o unitate militară cu transportoare blindate şi tehnica aferentă. Se spunea că tunlurile prin care curge apa ar fi putut fi folosite de armata pentru a comunica, fără ştiinţa duşmanului“.
2 Comments