Una dintre cele mai frumoase gări din România este cea din orașul Suceava. Gara Burdujeni, cum mai este cunoscută, face parte din lista monumentelor istorice din județul Suceava încă din anul 2004. Gara fost construită în perioada 1892 – 1902, în cartierul Burdujeni, pe atunci localitate de frontieră între România și Imperiul Austro – Ungar.
Pe 28 octombrie 1869 a fost inaugurată și pusă în exploatare linia de cale ferată Cernăuți – Ițcani, în lungime de 89 de km. Prin această cale ferată orașul Suceava era legat de alte centre importante din Bucovina. O lună și jumate mai târziu, pe 25 decembrie 1869, a fost deschis și traseul feroviar Suceava – Roman. Dacă în perioada respectiva Ițcani și Burdujeni erau localități de frontieră, în prezent acestea sunt cartiere ale municipiului Suceava.
La început, la Burdujeni exista numai o simplă hală unde se găsea cantonul C.F.R. nr. 283, servind doar pentru urcarea și coborârea călătorilor.
Lucrările pentru construcția gării Burdujeni au început în anul 1892, pe un teren pus la dispoziție din moșia Burdujeni. Lucrările au fost executate de societatea italiană Celesti Constructtirice Edilitates Ceretti e Tanfani din orașul Milano, după un proiect similar cu cel al gării din orașul elvețian Fribourg. Practic atunci au fost construite etajul superior și cele două pavilioane laterale.
Construcția clădirii a fost terminată în anul 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate în anul 1902.
Gara din Suceava a fost construită în așa manieră încât să se ridice la nivelul gării de corespondență de pe teritoriul austro-ungarilor. Astfel, s-a optat pentru o clădire impunătoare, monumentală.
Gara Burdujeni are influențe baroce, care îi oferă un aer distinctiv. Clădirea este compusă dintr-un corp central, având în mijloc o sală de așteptare, realizată în stil baroc, două corpuri laterale cu două niveluri. Fața clădirii este realizată în întregime din cărămidă roșie, furnizată de Fabrica de Cărămizi Ciurea.
Clădirea impresionează și prin peronul acoperit, dar și prin feroneria lucrată artistic de meșterii timpului.
- Sala principală a servit inițial ca sală de recepție și oficiu vamal.
- După Unirea Bucovinei cu România, și până prin anii ’50, aici se țineau balurile date de CFR și Primărie, cu ocazia diferitelor manifestări.
- În sala principală, sculptorul Iftimie Bârleanu a realizat macheta din ipsos a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, care a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei.
- Odată renovată gara, sala a mai servit drept locație pentru diverse petreceri, cu o frecvență redusă. Un astfel de exemplu este „Balul Gospodarilor”.
Actualmente, Gara din Suceava este un nod feroviar important prin care trec un număr semnificativ de trenuri de călători și marfă.
