Badea Cârțan este protagonistul acestei imagini surprinse cu mai bine de 100 de ani în urmă, pe scările renumitului Colegiu Național „Tudor Vladimirescu”. Acesta a fost un țăran autodidact din Făgăraș, care a purtat o luptă pentru independența și drepturile românilor. Gheorghe Cârțan, căci acesta este numele ce i s-a dat în 1849, a învățat singur să citească și făcea acest lucru cât timp își supraveghea miorițele. În misiunea sa de culturalizare a românilor, a distribuit cărți în zonele mai puțin accesibile, dincolo de munți, cărți care erau aduse clandestin din România, în timpul ocupației Austro-Ungare.
În fotografia publicată de Ion Țîrlea pe pagina comunității sale online, Târgu Jiu Odinioară, găsim o scurtă istorioară a călătoriei lui Badea Cârțan către Roma: „(…) În 1896, Badea Cârțan a plecat, pe jos, la Roma să vadă Columna lui Traian. A rupt pe drum patru perechi de opinci. Cum a ajuns, se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineață, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Cârţişoara, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: «Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci». I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârtan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie. În jurul anilor 1900, la invitația lui Iuliu Moisil, face o vizită în Târgu-Jiu și povestește elevilor de la colegiul «Tudor Vladimirescu» amintirile din călătoria de la Roma. La plecare, primește în dar cărți pentru nobila sa misiune . În 1904 autoritățile austro-ungare îl închid și îi ard toate cărțile care i le-au găsit la domiciliu, dar după punerea în libertate, continuă răspândirea de carte românească (…).”
A mai trăit până în anul 1911, iar apoi a fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, având inscripționat la căpătâi următoarele: „G. Badea Cârțan doarme visând la întregirea neamului său”.
