Apărute încă din Evul Mediu datorită dezvoltării comerțului din orașe, „bâlciurile” sau „târgurile” reprezentau manifestări culturale și economice apărute din necesitatea omului de a socializa, a face negoț și a se distra. Acestea au loc în diverse perioade ale anului, în toate colțurile lumii și se mai țin și în zilele noastre reprezentând o adevărată sărbătoare, cu precădere pentru cei de la sate, dar și pentru nostalgici.
În zona Gorjului avem mai multe astfel de bâlciuri care sunt organizate după cum urmează:
– Stăneşti (Sărbătoarea Floriilor);
– Târgu-Jiu: Pădurea Drăgoieni (1 mai), Poiana Narciselor (prima duminică după 1 mai);
– Novaci (Dumbrava Hirişeşti, a treia duminică din mai);
– Padeş (prima duminică din iunie);
– Polovragi, Arcani, Stejari, Turceni (Sfântul Ilie, 20 iulie);
– Godineşti (1-2 august);
– Bumbeşti-Jiu/ Lainici (5-6 august);
– Tismana: Sfânta Maria Mare (15 august);
– Baia de Fier (a treia duminică din septembrie).
Bâlciul de la Polovragi este considerat cel mai mare bâlci anual din țară. O imagine suprinsă în anul 1977 înfățișează un grup de săteni aflați la un bâlci din Polovragi de acum 40 de ani, târguindu-se pentru un vas de ceramică frumos lucrat de olari. După cum se poate observa, portul popular era nelipsit de la astfel de evenimente, acestea fiind considerate cele mai frumoase obiecte de vestimentație ale românilor.
„Bâlci la Polovragi , 1977. Straiele populare lucrate cu multă măiestrie, erau la mare preț și prin prezența lor abundentă ofereau ochiului o priveliște pitorească încărcată de prospețime. În partea dreaptă a imaginii se observă o căruță cu coviltir, încărcată cu fân, în care erau transportate oalele. O zi frumoasă de târg de acum patruzeci de ani… ”, putem citi în descrierea fototgrafiei publicată de Tîrlea Ion pe pagina sa de socializare, Târgu Jiu Odinioară.
