La Primul Război Mondial, desfășurat între anii 1914-1918, au participat 25 de țări, iar rezultatele anilor de conflicte armate au fost printre cele mai nimicitoare din istorie. De furia armatelor germane și austro-ungare, nu a scăpat nici Gorjul, numărându-se printre primele județe ocupate de aceștia. În cei doi ani în care au preluat stăpânirea județului, gorjenilor li se impusese cenzura, au fost privați de alimente și materiale, iar soldații și ofițerii Armatelor Centrale puteau să se stabilească oriunde doreau, fără a da vreo explicație.
Wirtschaftsstaab-ul a hotărât ca Doljul, Mehedințiul și Gorjul să facă parte din zona militară de exploatare, astfel că resursele județelor au devenit bunuri comune pentru armată și ocupație, dar și pentru populația civilă. Sistemul rechizițiilor prin care se procurau produsele, în județul Gorj, a fost divizat în trei categorii: Anegnunbeschlagnahme, Sieherungsbeschlagnahme și Kleinbeschlagnahme.
Pe pagina de socializare a profesorului Andrei Popete Pătrașcu, putem afla următoarele: „Așa numitul Wirtschaftsstaab (Stat-major economic – n.n.) al administrației militare germane, aflat sub comanda colonelului Richard Hentsch, a stabilit un sistem de rechiziții de mare amploare a teritoriului ocupat, Gorjul făcând parte din zona militară de exploatare nr. 3, alături de județele Dolj și Mehedinți. Compus inițial din zece secții – 1. Geografia țării, 2. Finanțele, 3. Alimente și furaje, 4. Materii grase și uleiuri minerale, 5. Materii prime, 6. Agricultura, 7. Lemnul, 8. Lucrătorii, 9. Expedițiunea, 10. Utilizarea mașinilor – sistemul de exploatare a fost împărțit, potrivit destinației bunurilor, în două categorii: Feldrequisitionsgüter, pentru întreținerea armatei de ocupație, și Wirtschaftsgüter, mărfuri destinate consumului intern al populației civile. Cantitățile mai mari de produse din ambele categorii se procurau în județul Gorj, la fel ca și în celelalte zone militare de exploatare economică, prin sistemul rechizițiilor, care au fost de trei feluri: Anegnunbeschlagnahme (rechiziții pentru însușire, mărfurile respective devenind proprietatea administrației militare), Sieherungsbeschlagnahme (rechiziții cu darea în garanție, în sensul că bunurile respective rămâneau în custodia foștilor proprietari pentru a fi ridicate la nevoie de administrația militară) și Kleinbeschlagnahme (rechiziții de mărunțișuri, respectiv a unor obiecte de mică valoare luate de la mai mulți proprietari deodată)”.
Cercetările au fost făcute de profesorul Andrei Popete Pătrașcu la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, punându-ne la dispoziție documente redactate în limba română și germană, legate de sistemul de rechiziții din timpul ocupației germane în Gorj.
„O parte dintre aceste documente, oficiale, poartă ștampila Komandaturii germane nr. 264 din Târgu-Jiu, dar și cea a poliției orașului, «sub ocupațiune», supravegheată îndeaproape de poliția militară germană” mai scrie profesorul pe pagina de socializare.
